BIOGAZ DIN DESEURI AGRICOLE

Materia vie, vegetală sau animală, precum și produsele alimentare preparate, ajunse la sfârșitul vieții lor, trec într-o fază de transformare către o altă formă stabilă

de materie organică. În afara incinerării, sau a transformărilor echivalente controlate de om, mai există posibilitatea transformării biologice controlate, fie prin 

intermediul unor bacterii aerobe, în care caz rezultă un îngrășământ de bună calitate, compostul, fie prin intermediul unor bacterii anaerobe, în care caz rezultă 

metan, bioxid de carbon, apă și un fertilizator organic. În cazul deșeurilor lăsate să putrezească necontrolat, metanul generat de descompunerea anaerobă ajunge 

în straturile înalte ale atmosferei, generând schimbările climatice de care suferim în ultima vreme, în timp ce folosirea acestui gunoi ca îngrășământ nu este 

suficient de satisfăcătoare, fără a pune în discuție faptul cu mult mai important că generează poluarea apei freatice a aerului și că reprezintă focare de infecție 

transmisibile pe diverse căi.

Rațional este deci, în spiritul ”dezvoltării durabile”, fie să producem compost 

prin fermentare aerobă, fie să producem metan, sub formă de biogaz, prin 

fermentare anaerobă, pe care să-l folosim pentru electricitate și căldură.

 

Fermierii care dețin un număr mare de animale au o dificultate majoră în gestionarea dejecțiilor astfel încât să respecte toate normele sanitare. Dacă avem în
vedere că un m cub de bălegar produce energie echivalentă cu 300 litri combustibil de încălzire sau că porumbul de pe o suprafață de un hectar generează biogaz 

echivalent energetic cu consumul unui autoturism ce străbate distanța de 70.000 km, înțelegem că producerea biogazului din deșeuri biodegradabile sau plante 

tehnice are sens!

Valorificarea acestor resurse transformă o dificultate într-o oportunitate!

 

Procesul de descompunere în cazul acestui gen de materiale presupune o fermentare ”umedă”. Materialele trebuie mărunțite atât de mult încât bacteriile care

generează descompunerea să poată penetra în timp relativ scurt, circa trei săptămâni, întreaga masă a acestora.

Favorizarea dezvoltării explozive a bacteriilor anaerobe presupune menținerea temperaturii amestecului de apă și material biodegradabil în reactor la o 

temperatură relativ constantă, în jur de 39˚C și agitarea continuă a materialului. Aceste aspecte presupun la rândul lor o bună izolare a reactorului în care se

produce fermentarea anaerobă pentru a se evita pierderile inutile de căldură și un schimbător de căldură care să asigure menținerea constantă a temperaturii. 

Căldura se preia de la motorul pe biogaz ce acționează generatorul electric. Biogazul produs în interiorul reactorului se acumulează într-un spațiu special construit 

deasupra reactorului, format din membrane impermeabile, după ce în prealabil s-a produs desulfurarea. Biogazul este apoi transportat la unitatea de producere a 

energiei prin intermediul unui ventilator. Procesele sunt controlate cu un sistem SCADA.


Pentru o bună utilizare a tot ce poate oferi biogazul, este de preferat să se folosească și căldura, nu numai electricitatea. Acest lucru este posibil prin investiții 

colaterale, cum ar fi serele, uscătoarele de cereale, uscătoarele de lemn sau prepararea apei calde menajere, ori industriale. Este de preferat ca acești consumatori 

să fie situați cât mai aproape de sursa de căldură, pentru a minimiza pierderile ocazionate de transport. Este de asemenea posibil sa se instaleze containerul de 

producere a electricității (CHP combined heat and power unit) la câteva sute de metri de instalația de producere a biogazului, cât mai aproape de consumatori.


La sfârșitul procesului, când  bacteriile anaerobe au reușit să transforme în metan aproape tot ce se putea transforma, materialul este supus unei ”stoarceri”, din 

care rezultă o fază solidă și una lichidă. O parte din faza lichidă se întoarce la începutul unui nou proces de biodegradare pentru a folosi bacteriile ce le conține.  

Ambele faze sunt supuse unei etape de stabilizare cu aport de oxigen, după care se pot folosi ca fertilizatori.

BIOGAS HOCHREITER, producător cu peste 25 de ani de experiență în acest domeniu, poate oferi soluții integrale pentru oricare din situațiile concrete de 

valorificare a deșeurilor biodegradabile agricole prin transformarea lor în biogaz. În calitate de reprezentanți pe piața din România, vă stăm în acest sens la 

dispoziție cu orice informații vă pot fi necesare și utile.

Prima pagină