Categorii deseuri
Abatorizare
Acizi
Acumulatori
Agricultura
Altele
Bioremediere
Carton
Cauciuc
Chimice
DEEE
Echipamente
Gropi de gunoi
Hartie
Lemn
Marmura
Metal-feroase
Pamant din constructii
Periculoase
PET
Piele
Plastic
Rafie
Reziduu petrolier
Solventi
Spitalicesti
Sticla
Textile
Ulei uzat
VSU
| Metal-neferoase
|. Aluminiu
|. Aluminiu - aliaj
|. Cupru
|. Nichel
|. Zinc
    Reclame
Top 10 - vizualizari
Cerere  Cauciuc 
cumpar deseuri de cauciuc  
Cerere  Sticla 
cumpăr deșeuri de sticla   
Oferta  PET 
vindem prese pet-uri  
Cerere  Sticla 
cumpar deseuri sticla  
Oferta  PET 
vand pet-uri  
Cerere  Sticla 
cumpăr deșeuri de sticla.  
Cerere  Sticla 
cumpăr sticla   
Oferta  Carton 
vand periodic carton   
Cerere  Sticla 
cumpar sticla-sticle,ciob  
Cerere  |. Aluminiu 
cumpăr deșeu aluminiu   
  Stiri
2016-05-23
Incotro Managementul Deseurilor Reciclabile?  (citeste)
2011-02-22
POS Mediu Axa II, DMI 1: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor (Versiunea decembrie 2010)  (citeste)
2011-02-16
propunerilor de proiecte LIFE+ 2011  (citeste)
2011-01-31
Politia din Grecia: Furtul certificatelor de emisii de CO2 in mai multe tari UE a pornit din Romania  (citeste)
2010-05-14
Distrugerea naturii va afecta economiile nationale  (citeste)
2009-11-04
Deseurile nucleare din Bulgaria ar putea fi stocate la granita cu Romania  (citeste)
2009-06-21
Europa ne pedepseste pentru gropile de gunoi  (citeste)
2009-06-20
Deseuri colectate selectiv la Parlament  (citeste)
2009-01-14
Otrava de sub Braila   (citeste)
2008-03-24
Programe de finantare  (citeste)
2008-03-24
Nou - program de finantare  (citeste)
2008-02-05
Exportatorii au pierdut facilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata fara control fiscal prealabil.  (citeste)
2008-01-15
Attila Korodi: Putem vorbi de o absorbtie ideala de 600 milioane euro anual   (citeste)
2007-11-14
Autostrada Bucuresti-Brasov, blocata de ursi si pasarele  (citeste)
2007-05-14
Ministrul Mediului vrea sa angajeze 120 de experti  (citeste)
2007-04-30
Taxa verde scumpeste produsele IT&C  (citeste)
2007-04-30
"Timbrul verde": contributia consumatorilor romani la protectia mediului  (citeste)
2006-06-15
Batalia finala pentru Rosia Montana  (citeste)
2006-05-19
Iulie 2006 - lista cuprinzand instalatiile de incinerare si cea a firmelor de consultanta pentru obtinerea de fonduri  (citeste)
2006-05-08
Programul national multianual de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM   (citeste)
2006-04-26
Rosia Montana - pro sau contra?  (citeste)
2006-04-26
Ministerul mediului blocheaza proiectul Rosia Montana  (citeste)
2006-04-26
Interviu Euractiv: Din 2007, fonduri UE pentru tot ce-ti trece prin cap   (citeste)
2006-04-26
ANIMMC: Programul pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit  (citeste)
2006-04-19
Ministerul Mediului: INFORMARE DE PRESA  (citeste)
2006-03-01
In urmatorii sase ani, Romania va cheltui 4 miliarde de euro pentru mediu  (citeste)
2006-02-17
Strategia nationala privind serviciile comunitare de utilitati publice  (citeste)
2006-02-15
Romania va trebui sa recicleze 4 kilograme de deseuri pe cap de locuitor  (citeste)
2006-01-24
Importatorii auto asteapta subventiile pentru valorificarea rablelor  (citeste)
2006-01-23
21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor  (citeste)
2016-05-23
Incotro Managementul Deseurilor Reciclabile?
Cu totii am simitit acest an o scadere tot mai mare a volumul tranzactionat de deseuri. Incepand cu scaderea pretului barilului de petrol, deseurile au luat-o razna. Multe firme de colectare au inchis portile. Pe de alta parte, firmele de salubritate au inceput sa faca investitii in partea de sortare a deseurilor.


Unde ne indreptam de fapt? Este clar ca in viitorul apropiat nu vom ajunge la colectarea pe fractii a deseurilor, pe sistemul vest european. Asa ca ne indreptam catre companiie de salubritate care au facut si fac investitii tot mai multe in sisteme de sortarea a deseurilor sau in sisteme de securizare a deseurilor. Incet dar sigur suntem martorii unui sfarsit al sistemelor de colectare "cu carca" de la inceputul anilor 2000 si un inceput al unui sistem centralizat de sortare a deseurilor menajere.


Au inceput sa apara si statiile de sortare a deseurilor private care au transformat sortarea deseurilor intr-o afacere. In momentul de fata, in Bucuresti si Ilfov putem spune ca sunt 3 statii functionale de sortare din 5 total prezente in zona. Ele sunt ROMWASTE in Chitila, ROSAL GRUP SA in Pantelimon si COM AGRA SRL in Glina.


Celelalte 2 statii de sortare existente, dar, care nu si-au facut foarte clara prezenta sunt stati de sortare a SUPERCOM SA din Colentina si statia de sortare a IRIDEX GRUP din Chiajna.


Intr-un articol viitor, echipa noastra va avea un interviu cu unul dintre manageri statiilor de sortare pentru a va prezenta o radiografie mai clara a situatie deseurilor reciclabile, unde speram sa ne dam raspunsul asupra unei intrebari simple: Au migrat deseurile reciclabile in statia de sortare sau in groapa de gunoi?


Echipa deseuri-online.ro
2011-02-22
POS Mediu Axa II, DMI 1: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor (Versiunea decembrie 2010)
POS Mediu Axa II, DMI 1: Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor (Versiunea decembrie 2010)


Finantator:
Autoritatea de Management pentru POS Mediu - AM POS

Data limita:
31 decembrie 2011

Cadrul general
Acesta prioritate abordeaza aspecte de mediu critice de pe teritoriul României – poluarea apei, solului, aerului, provocata de depozitarea neadecvata a deseurilor. Practicile dobândite in gestionarea inadecvata a deseurilor mostenite din trecut, utilizate si in prezent in România, au condus la neconformarea unui numar mare de depozite si la depozitarea inadecvata a unor cantitati considerabile de deseuri care continua sa fie produse. Cea mai frecventa metoda de eliminare a deseurilor ramâne depozitarea. Colectarea separata este facuta doar in anumite centre pilot si multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare, doar o mica parte dintre acestea fiind folosite ca materie prima secundara si reciclate.

In Romania, sistemul de gestionare integrata a deseurilor este in acest moment dezvoltat cu sprijinul ISPA in 7 din cele 42 de judete (prima faza de proiect) in timp ce alte investitii recente in domeniul deseurilor solide, in principal limitat la constructia unor gropi ecologice noi, a fost realizat in 11 orase. Implicarea sectorului privat in gestionarea deseurilor este relativ mare comparativ cu sectorul de apa. Servicii centralizate de salubritate sunt disponibile in majoritatea zonelor urbane, spre deosebire de zonele rurale.

Planul National de Gestionare a Deseurilor, Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor, cât si Planurile Judetene de Gestiune a Deseurilor, au fost elaborate in cadrul unui proces de consultare parteneriala cu factorii interesati regionali, care au identificat si prioritizat nevoile de investitii la nivel regional/judetean in scopul indeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector.

Autoritatile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente in conformitate cu strategia nationala pentru serviciile publice.

Conform POS Mediu, obiectivele Axei prioritare 2 sunt urmatoarele:
  • Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;
  • Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
  • Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
  • Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;
  • Reducerea numarului de situri contaminate istoric.

Aceasta axa prioritara va fi finantata din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Sursa
2011-02-16
propunerilor de proiecte LIFE+ 2011
Anunt privind lansarea campaniei de selectie a propunerilor de proiecte LIFE+ 2011

Comisia Europeana anunta lansarea in luna februarie a campaniei de selectie a propunerilor de proiecte LIFE+ pentru anul 2011, cu termen limita de depunere a propunerilor de proiecte jumatatea lunii iulie. Aplicantii pot incepe pregatirea propunerilor de proiecte avind la baza pachetul de aplicare 2010, dar trebuie sa fie conştienti ca pot fi modificari in pachetul de aplicare 2011 şi foarte posibil schimbari in procedura de depunere a proiectelor.

Aplicantii sunt sfatuiti sa citeasca cu atentie pachetul de aplicare 2011, atunci cind va fi publicat şi sa aplice instructiunile specificate.

Calendarul provizoriu al procedurilor specifice sesiunii LIFE+ 2011:
  • Februarie 2011 – lansarea campaniei de selectie a propunerilor de proiecte LIFE+ 2011,
  • 15.07.2011 – termen limita pentru aplicanti pentru depunerea propunerilor de poriecte la autoritatea raspunzatoare,
  • 09.09.2011 - termen limita pentru Statul membru de a tranwsmite propunerile la Comisia Europeana,
  • Septembrie 2011 – martie 2010 – admisibilitate, excluderea şi eligibilitatea, evaluarea şi revizuirea propunerilor,
  • Mai – iunie 2010 – semnarea contractelor individuale de grant,
  • 01.06.2011 data posibila de incepere a proiectelor.


Mai multe informatii aici.
2011-01-31
Politia din Grecia: Furtul certificatelor de emisii de CO2 in mai multe tari UE a pornit din Romania
Un oficial al politiei din Grecia a declarat ca hackerii responsabili pentru furtul de certificate de emisii de dioxid de carbon, care a determinat Comisia Europeana sa opreasca tranzactiile saptamana trecuta, ar fi provenit din Romania, transmite Reuters.

Politia a identificat intre 8 si 10 adrese IP pe care hackerii le-au folosit pentru a ataca registrul national al Greciei al emisiilor de gaze cu efect de sera.

"Am localizat adrese in Romania, iar Interpolul a fost informat", a declarat oficialul din politie.

CE a decis saptamana trecuta sa suspende tranzactiile cu certificate pentru dioxid de carbon, dupa ce hackerii au furat certificate in valoare de circa 30 milioane euro de la registrele nationale din mai multe tari europene.

Potrivit Wall Street Journal, citat de Bloomberg, politia, impreuna cu Europol si Interpol, vor anunta arestari in acest caz in urmatoarele zile.

In noiembrie anul trecut, Holcim Romania a anuntat ca persoane necunoscute au accesat ilegal conturile de certificate CO2 detinute de companie la Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, sustragand certificate de 15 milioane euro, caz care a fost sesizat si la Europol (Oficiul de Politie al Uniunii Europene). Se banuia la acel moment ca sustragerea certificatelor a fost realizata cu ajutorul unor persoane din cadrul companiei.

Certificatele de emisii au la baza sintagma "poluatorul plateste". Compania A care polueaza mai mult decat cota atribuita si pentru care ar fi prea costisitoare o restructurare in vederea reducerii nivelului de poluare, poate cumpara "dreptul" de a polua suplimentar de la o alta companie (B) care polueaza mai putin decat ii permit certificatele obtinute. Ambele companii sunt prin urmare, castigatoare. Firma A plateste pentru poluarea "suplimentara", iar firma B este recompensata financiar pentru faptul ca nu polueaza la un nivel ridicat.
Certificatele se tranzactioneaza pe burse, volumul global al acestor tranzactii depasind 136 miliarde de dolari in 2009.

Sursa Hotnews.
2010-05-14
Distrugerea naturii va afecta economiile nationale
Distrugerea naturii va afecta economiile nationale

Pierderile permanente inregistrate in natura ar putea lovi in curand economiile nationale, arata un raport ONU, care avertizeaza ca unele ecosisteme vor ajunge intr-un punct in care vor deveni inutile pentru umanitate. Este vorba de moartea rapida a unor paduri, invadarea cursurilor de apa de catre alge sau extinctia in masa a recifelor de corali.

Luna trecuta, oamenii de stiinta au atras atentia ca guvernele nu isi vor atinge tintele privind protectia biodiversitatii fixate pana in 2010.

Grupul global al vertebratelor, care include mamifere, reptile, pasari, amfibieni si pesti, s-a imputinat cu o treime in perioada 1970-2006. In 2002, la Johannesburg, guvernele s-au angajat sa reduca din rata pierderilor in materie de biodiversitate si au fixat o serie de tinte cu termen limita pana in 2010. Printre acestea se numara stoparea pierderii si degradarii habitatelor, protejarea a cel putin 10% din regiunile ecologice ale Pamantului, controlarea raspandirii speciilor invazive sau asigurarea ca negotul international nu implica specii amenintate cu disparitia.

Pana acum, nici unul din guvernele care au emis rapoarte in acest sens nu a sustinut ca ar fi atins aceste tinte.

„21% din mamifere, 30% din amfibieni, 12% din pasari si 27% din corali sunt amenintate cu extinctia”, spune directorul executiv adjunct al Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii. „Daca lumea ar inregistra pierderi echivalente privind pretul actiunilor, acestea ar atrage un raspuns rapid si o panica generalizata”.

ONU crede ca relatia dintre pierderile inregistrate in natura si pagubele economice nu este doar la nivel figurat. Un proiect in derulare, botezat „Economia Ecosistemelor si a Biodiversitatii” (TEEB), incearca sa cuantifice valoarea monetara a diverselor servicii pe care ni le asigura mediul inconjurator, precum purificarea apei si a aerului, protejarea coastelor in fata furtunilor sau conservarea florei si faunei pentru ecoturism. Daca aceste servicii dispar sau se degradeaza, ele trebuie inlocuite cu ajutorul fondurilor scoase din bugetele societatilor.TEEB a calculat deja ca pagubele anuale din sectorul padurilor inseamna o pierdere intre 2-5 trilioane de dolari.

Sursa: Hotnews
2009-11-04
Deseurile nucleare din Bulgaria ar putea fi stocate la granita cu Romania
Vecinii bulgari au nevoie de aprobare din partea Ministerului roman al Mediului pentru a-si depozita reziduurile radioactive la sud de Dunare.

Autoritatile de mediu din Romania si din Bulgaria cauta o solutie pentru cererea Sofiei de a construi un depozit de deseuri radioactive la sud de frontiera.

Centrala nucleara de la Kozlodui se afla la 150 de kilometri de Bucuresti

Comisia Europeana acorda Bulgariei inca 300 de milioane de euro pentru inchiderea definitiva a centralei nucleare de la Kozlodui, dupa ce sprijinul pentru acest an s-a cifrat la 550 de milioane de euro.

Construita in 1970, dupa modelul celei de la Cernobil, centrala atomica bulgareasca a fost catalogata de Departamentul american al Energiei ca fiind una dintre cele mai periculoase instalatii nucleare din lume.

Ea se afla la patru kilometri de Dunare si la 150 de kilometri de Bucuresti. Conform expertizelor internationale, centrala nu dispune de un invelis protector si exista oricand riscul unor scurgeri radioactive in sol si in panza freatica.

In acelasi timp insa, dupa ce proiectul unei noi centrale nucleare, de data asta prevazuta a se deschide langa localitatea Belene, din Bulgaria, a inghetat, Guvernul de la Sofia se pregateste sa deschida un depozit pentru deseuri radioctive, ce provin de la reactoarele dezafectate de la Kozlodui.

„Kozlodui nu este locul potrivit“
„Deschiderea unui depozit de deseuri radioactive la granita cu Romania nu cred ca este un lucru bun. Stocarea resturilor radioactive trebuie facuta in maxima siguranta in mine de uraniu dezafectate sau undeva, in munti, la mare adancime. Din cate stiu, langa Kozlodui nu exista astfel de conditii“, spune Nicolae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei de mediu, Eco-Civica.

„Producerea energiei nucleare implica si depozitarea unor deseuri periculoase. Daca aceasta nu se face in conditii de maxima securitate, panza freatica poate fi infestata radioactiv si trebuie sa tinem cont ca localitatea Kozlodui este aproape de Dunare. De aceea, noi militam pentru limitarea construirii de centrale nucleare si promovam energiile regenerabile“, sustine Crisanta Lungu, coordonator de campanii in domeniul energiei de la Greenpeace Romania.

Ministerul Mediului a cerut mai multe detalii Ministerul roman al Mediului a primit in luna septembrie a acestui an o notificare din partea autoritatilor bulgare de Mediu privind construirea acestui depozit de deseuri radioactive in zona localitatii Kozlodui.

Adresa a fost facuta in conformitate cu Conventia Espoo, adoptata la data de 25 februarie 1991, ce face referire la evaluarea impactului pe care il are construirea acestor obiective nucleare asupra mediului in context transfrontalier.

Initial, se astepta un raspuns la 29 septembrie. Cu o saptamana inainte, fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, a solicitat autoritatilor de la Sofia detalii in legatura cu construirea acestui depozit de deseuri radioactive si a declarat ca notificarea se afla in dezbatere publica pana la 5 octombrie.

Continua dezbaterea publica
„Dezbaterea publica a proiectului de la Kozlodui nu s-a incheiat pe 5 octombrie, ci va continua cu participarea publicului inclusiv prin consultarea acestuia, ce se va desfasura dupa primirea documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului“, anuntau oficialii romani de la Mediu, la 13 octombrie.

Depozitul de la Kozlodui ar avea o capacitate de 138.000 de metri cubi, iar suprafata construibila se poate intinde pe 138.000 de hectare. Granita statului bulgar cu Romania este de patru kilometri, iar pe o raza de de 30 de kilometri in jurul localitatii Kozlodui se afla 12 sate de romani si mai multe localitati bulgaresti.

Guvernantii amana decizia
Cotidianul „Adevarul“ a solicitat Ministerului Mediului noi date despre pozitia Romaniei fata de adoptarea acestui proiect. „Ministerul a hotarat sa participe la procedura de evaluare a impactului depozitului de deseuri din Bulgaria asupra mediului, conform Conventiei Espoo. In acest moment, procedura este in faza initiala, urmand elaborarea de catre Bulgaria a documentatiei privind evaluarea impactului asupra mediului, ce va fi analizata si de autoritatile din Romania“, sustin reprezentantii Ministerului Mediului.

Asa cum reiese si din notificarea primita din Bulgaria propunerea de construire a acestui depozit de deseuri de la Kozlodui are legatura cu lichidarea fostei centrale atomice, cat si cu stocarea deseurilor radioactive. Este posibil ca depozitul sa stocheze si deseurile de la Kozlodui, provenite din dezafectarea reactoarelor nucleare, se mai arata in raspunsul primit din partea Ministerului Mediului.

Concluziile vor fi trimise in Bulgaria Implicarea publicului a fost destul de mica in dezbaterea acestui proiect. Ministerul Mediului este in faza de centralizare a punctelor de vedere exprimate de autoritatile romane ce au responsabilitati in domeniul energiei. La hotararea pe care urmeaza sa o ia Romania cu privire la acordul construirii depozitului radioactiv de la Kozlodui, Ministerul Economiei are un rol important, alaturi de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), iar opiniile si sugestiile tuturor factorilor de decizie vor fi transmise in Bulgaria.

Bulgarii, obligati sa decontamineze deseurile „Bulgarii ar trebui in primul rand sa aiba o tehnologie nucleara avansata de extragere a uraniului din deseuri, ceea ce nu cred ca exista in acest moment decat in Rusia. Acest lucru este foarte important de aflat, deoarece, daca in depozit vor fi stocate deseuri nedecontaminate, el ar putea fi periculos pentru mediu“, spune Tudor Serban, ministru secretar de stat pe probleme de energie in Ministerul Economiei. „Vom analiza in continuare aceasta problema si vom tine cont in primul rand de impactul pe care l-ar putea avea pentru mediul inconjurator din tara noastra“, a adaugat Tudor Serban.

Doua depozite noi pentru deseuri radioactive Deseurile slab si mediu radioactive provenite din medicina, din cercetare si din industria clasica se stocheaza la Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor. Acest depozit este administrat de Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara - Horia Hulubei (IFIN-HH) care se afla langa comuna Magurele din judetul Ilfov.

Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclear-Electrica de la Cernavoda, aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale, au nevoie de doua noi constructii. Pentru acestea, costurile sunt estimate la 5 miliarde de euro. Sursa: Adevarul
2009-06-21
Europa ne pedepseste pentru gropile de gunoi
Europa ne pedepseste pentru gropile de gunoi

Peste exact o luna, Romania are de dat un examen extrem de important in fata Comisiei Europene: tara noastra trebuie sa faca dovada, in fata responsabililor de la Bruxelles, ca a inchis toate gropile de gunoi neconforme si ca in acest moment exista numai deponeuri ecologice. In caz contrar, Romania va trebui sa plateasca sute de mii de euro pe zi pana cand va remedia situatia.

In 2004, cu mai bine de trei ani inainte de integrarea in Uniunea Europeana, Romania si-a luat prin tratatul de aderare o serie de angajamente fata de partenerii europeni. Unul dintre acestea se referea la rezolvarea situatiei in care se afla in tara noastra procesul de colectare si depozitare a deseurilor.

Politicienii de la Bucuresti au negociat sa inchida toate gropile de gunoi deschise inca de pe vremea comunismului, sa modernizeze gro­pile amenajate in anii '90 si, nu in ultimul rand, sa construiasca deponee ecolo­gice cat mai multe si cu capacitati mari, astfel incat acestea sa preia cantitatile zilnice de deseuri provenite de la populatie si din activitatile economice. Termenul-limita pentru ca toate acestea sa fie rezolvate: 17 iulie 2009

Citeste articolul in Jurnalul National
2009-06-20
Deseuri colectate selectiv la Parlament
Deseuri colectate selectiv la Parlament

Camera Deputatilor a demarat miercuri proiectul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje care face parte din programul “Parlamentul Verde” ce isi propune sa transforme Palatul Parlamentului intr-o cladire cu poluare redusa.

In cladirea Parlamentului au fost amplasate opt containere de colectare selectiva si 700 de cosuri pentru deseuri plastice si de hartie. Potrivit presedintelui Comisiei pentru administratie din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, proiectul demarat miercuri are o dubla importanta, ce rezida atat din cantitatea deseurilor reciclate, cat si din perspectiva educativa.

“Daca fiecare parlamentar colecteaza selectiv in Parlament atunci va face acelasi lucru si acasa”, a explicat Sulfina Barbu. Fostul ministru al Mediului crede ca ar fi util ca unul dintre criteriile de evaluare a functionarilor sa fie legat de modul in care acestia gestioneaza resursele.

“Daca lasi un televizor sa functioneze permanent si atunci cand trebuie si atunci cand nu trebuie consumi de fapt bani publici”, a precizat Sulfina Barbu. Potrivit secretarului general al Camerei, Gheorghe Barbu, Parlamentul colecteaza deseuri cam cat un oras. Potrivit lui Barbu, pe luna se colecteaza cam 700-900 mc de deseuri menajere. Parlamentul colecteaza lunar si maculatura pe care o livreaza catre REMAT, suma primita fiind livrata la bugetul de stat, a adaugat Barbu. Importanta programului “Parlamentului Verde” si, implicit, a proiectului de colectare selectiva rezulta si din cheltuielile pe care cladirea Parlamentului le face cu utilitatile.

Colectarea selectiva a deseurilor reprezinta o masura importanta atat pentru reciclarea deseurilor rezultate in urma activitatii desfasurate in cladire, cat si pentru reducerea impactului asupra mediului si diminuarea cantitatii de deseuri rezultate.

green-report Joi, 18 Iunie 2009
2009-01-14
Otrava de sub Braila
Otrava de sub Braila

Subsolul brailean este incarcat de nitriti si nitrati intr-o asemenea masura, incit aparatele ultramoderne de prelevare si examinare a probelor nici nu pot sa afiseze pe monitor valoarea concentratiilor. Directorul Directiei Agricole Braila, Vasile Suraianu, ne-a informat ca la inceputul acestei toamne, o echipa de specialisti din cadrul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului a efectuat un studiu pe teritoriul a sapte comune brailene - Chiscani, Movila Miresii, Sutu, Traian, Tudor Vladimirescu, Vadeni si Galbenu.

"In 95% din cazuri, sonda ultraperformanta cu care s-au facut analizele nu era capabila sa afiseze valoarea concentratiei de nitriti si nitrati. In mod normal, aceste substante ar trebui sa se incadreze in limita a 50 de unitati, insa probele indicau valori de peste 100 de unitati, mai mult decit era reglat aparatul respectiv sa arate", ne-a povestit directorul Suraianu. Acesta considera ca poluarea masiva inregistrata in prezent a fost cauzata de existenta marilor ferme zootehnice din perioada comunista si de depozitarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd. "Este nevoie de multi ani pentru asemenea acumulari de poluanti. Important pentru noi acum este sa luam nota de rezultatele acestui studiu si sa gasim solutii, impreuna cu primarii localitatilor respective, pentru protejarea solului", este de parere directorul Directiei Agricole Braila.

Din pacate, la greselile trecutului se adauga, in prezent, o atitudine de neinteles, de-a dreptul inconstienta, a taranilor braileni, care isi provoaca singuri rau, atit lor cit mai ales generatiilor viitoare. Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila confirma rezultatele studiului facut de specialistii bucuresteni, dar atrage atentia ca o mare parte de vina pentru situatia actuala o au locuitorii judetului. "Si masuratorile noastre, facute in mod curent, indica valori foarte mari ale nitritilor si nitratilor in pinza freatica din dreptul localitatilor, iar fenomenul se manifesta in principal in satele unde s-au montat retele de alimentare cu apa potabila. Dupa ce s-au vazut cu apa la robinet, oamenii au constatat ca nu mai au nevoie de fintini si au inceput sa le foloseasca pe post de gropi de gunoi, aruncind in ele tot felul de deseuri, precum si zoaie si dejectii. In plus, nu se tine cont ca WC-urile si grajdurile nu trebuie amplasate linga fintini. In consecinta, tot felul de mizerii se infiltreaza in pinza freatica si o otravesc", ne-a explicat directorul Turiac.

Nitritii si nitratii sint extrem de toxici

O alta anomalie ar fi faptul ca in ciuda extinderii retelelor de apa potabila, nu s-au facut in paralel si sisteme de canalizare si statii de epurare, astfel incit apele uzate sa nu ajunga in pinza freatica. Didina Stanescu, directorul societatii "Judeteana de Apa", ne-a spus ca din cele peste 20 de localitati din judet care beneficiaza de apa livrata la robinet, doar doua au si sistem de canalizare. Este vorba despre Ianca si despre Movila Miresii. La Movila Miresii, insa, principalul beneficiar al canalizarii si statiei de epurare este uzina de tratare a apei potabile. In rest, doar 30 de persoane fizice si juridice de pe teritoriul comunei mai sint racordate la canalizare. Exista proiecte de extindere a retelei, in aceasta localitate, precum si de infiintare a canalizarii, in alte comune, dar acestea se afla, deocamdata, doar in stadiu de proiect.

Din pacate, efectele pe termen lung ale poluarii masive cu nitriti si nitrati pot fi extrem de nocive. Specialistii spun ca aceste substante trec, din sol, in legumele si fructele din gradinile taranilor, iar de aici ajung in organismul consumatorilor. Cea mai grava este, insa, expunerea directa la nitriti si nitrati, prin consumarea apei din fintinile contaminate. Dr. Lavinia Craioveanu, inspectorul sef al Inspectiei Sanitare de Stat Braila, ne-a explicat ca nou-nascutii sint cei mai vulnerabili, dozele mari de nitriti putind sa le fie fatale. In cazul adultilor, intoxicatiile cu astfel de substante afecteaza organismul, facindu-l vulnerabil fata de un spectru larg de boli. Dr. Craioveanu ne-a informat ca in ultimii ani, s-au consemnat, in judetul nostru, multe cazuri de intoxicatii cu nitriti, dar nu exista un studiu foarte bine fundamentat, care sa stabileasca daca otrava provenea din apa fintinilor sau din alte surse.


green-report 2 Decembrie 2008
2008-03-24
Programe de finantare
Programe de finantare:

Ajutor pentru Pactul de stabilitate din Europa de Sud-Est -- Drepturile Femei
Agentia internationala canadiana pentru dezvoltare

Balkan Trust for Democracy -- Dezvoltarea Democratiei
Fundatia Charles Stewart Mott,Fondul german Marshall,USAID - Agentia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internationala

Campaniile Societatii Deschise -- Dezvoltarea societatii civile
Fundatia pentru o Societate Deschisa

Comenius 2 -- Educatie
Comisia Europeana

CRESC - Cresterea capacitatii institutionale a ONG-urilor -- Drepturile copilului
Fundatia Principesa Margareta a Romaniei

Fondul de Dezvoltare al Natiunilor Unite destinat Femeilor -- Drepturile Femei
Organizatia Natiunilor Unite

Fondul Global de Oportunitati -- Altele
Biroul Strain & al Republicii Engleze

GRASP - Reforma Gurenamentala si Parteneriat Durabil -- Masuri anti-coruptie
USAID - Agentia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internationala

Imbunatatirea relatiilor interetnice in sud-estul Europei -- Activitati multi/intra-sectoriale
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala

INVATARE, PARTICIPARE, INCREDERE -- Dezvoltare Locala / Regionala
Fundatia Charles Stewart Mott,Alianta pentru initiative voluntare si dezvoltare - Allavida

Phare 1.3 CRO* -- Scop general
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Phare 2.2 INS&PPA* -- Protectia mediului inconjurator


Phare 3.1 EDU* -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana

Phare 3.2 MDI* -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana

Phare 4.1 SOC&SOU -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana

Phare 4.2 AQI -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana

Phare 4.3 PRE -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana

PHARE CBC Romania - Ungaria -- Activitati multi/intra-sectoriale
Uniunea Europeana

PHARE Resurse Umane 2002* -- Drepturile omului
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Program guvernamental de sprijin pentru Romania si Bulgaria -- Activitati multi/intra-sectoriale
Ambasada Canadei in Romania

Program Regional Dunarea -- Protectia mediului inconjurator
Programul Natiunilor Unite de Dezvoltare,Facilitate pentru Mediul Global

Programul Small Embassy Projects: (KAP)"" -- Scop general
Ambasada Olandei

Programul ChildNet -- Drepturile copilului
USAID - Agentia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internationala

Programul Consolidarea Societatii Civile in Romania - PHARE 2003/005-551.01.05 - COMPONENTA 5: ACCESS Social -- Servicii sociale
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Programul de cooperare transfrontaliera in Euroregiunea Carpatica -- Activitati multi/intra-sectoriale
Fundatia Carpatica

Programul de formare profesionala Leonardo Da Vinci -- Educatie
Uniunea Europeana

Programul de Participare pentru Romi -- Drepturile omului
Institutul pentru o Societate Deschisa New York

Programul de Relansare a Invatamantului Rural -- Educatie
Banca Mondiala

Programul East-East -- Dezvoltarea societatii civile
Fundatia pentru o Societate Deschisa

Programul Elvetian pentru Romania -- Activitati multi/intra-sectoriale
Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare

Programul Joint Actions al Uniunii Europene -- Educatie
Uniunea Europeana

Programul Masuri de Incredere -- Dezvoltarea societatii civile
Consiliul Europei

Programul MATRA -- Activitati multi/intra-sectoriale
Ambasada Olandei

Programul Matra pentru Proiecte Mici al Ambasadei Olandei -- Activitati multi/intra-sectoriale
Ministerul de Externe al Olandei

Programul pentru asistarea societatii civile -- Dezvoltarea societatii civile
Fundatia Charles Stewart Mott

Programul Phare pentru Politica Regionala de Coeziune RO 9807.01 - Turism -- Dezvoltare Locala / Regionala
Uniunea Europeana

Programul Phare RO 0104.03 Societate Civila - 1.1 Infiintarea de Birouri de Consiliere pentru Cetateni -- Dezvoltarea societatii civile
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Programul Phare RO 0104.03 Societate Civila - 1.4 Dezvoltarea Asociatiei Nationale a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni -- Libera circulatie a informatiei
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Programul Phare RO01.04.03 Societate Civila - 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI NEGUVERNAMENTAL -- Dezvoltarea societatii civile
Uniunea Europeana,Guvernul Romaniei

Programul Socrates - Grundtvig 2 Parteneriate pentru Invatare -- Educatie
Uniunea Europeana

Programul Socrates, Fondul Grundtvig 1 -- Educatie
Uniunea Europeana

Programul un copil, o familie -- Drepturile copilului
Fundatia Principesa Margareta a Romaniei

RASP - Parteneriatul Roman-American pentru Durabilitate -- Activitati multi/intra-sectoriale
USAID - Agentia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internationala

Sprijinirea ONG-urilor in cadrul granitelor Europei Centrale si de Est -- Protectia mediului inconjurator
Programul danez de cooperare pentru mediu in Europa de est-Ministerul mediului si al energiei

\Impreuna\"-Programul de dezvoltare al comunitatii" -- Dezvoltare comunitara
Fundatia Charles Stewart Mott

2008-03-24
Nou - program de finantare
LANSAREA PROGRAMULUI DE COOPERARE NORVEGIAN PENTRU CRESTEREA ECONOMICA SI DEZVOLTARE DURABILA

Lansarea cererii de proiecte pentru Programul de Cooperare Norvegian cu Romania ( MARTIE – APRILIE 2008 ) Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu Romania este acum deschis pentru aplicaţiile de proiect.

Prin PCN, Romania beneficiază de 48 milioane EUR pentru proiecte care se încadrează în următoarele domenii:

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (mediu)

• Eficienţă energetică şi energie regenerabilă

• Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea

• Sănătate

Rata de finanţare pentru proiecte individuale variază între 250.000 şi 5.000.000 EUR.

Pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati, sau accesati site-ul http://www.norwaygrants.org/en/

Mult succes.
2008-02-05
Exportatorii au pierdut facilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata fara control fiscal prealabil.
Exportatorii au pierdut, incepand din ianuarie 2008, facilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata fara control fiscal prealabil. Regimul special de rambursare a taxei, aplicat din mai 2007, a fost anulat printr-un ordin al Ministerului Economiei si Finantelor de la sfarsitul anului trecut.

Din acest motiv, perioada de asteptare pentru restituirea taxei s-a marit, iar exportatorii sustin ca modificarea legislativa a generat un blocaj financiar atat pentru companiile de export, cat si pentru companiile care produc pentru export.

Potrivit Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania, exportatorii ar trebui sa recupereze, lunar, de la Finante, in jur de 500 de milioane de euro.

Ideile pe scurt:

- Timp de sapte luni, in 2007, exportatorii au primit de la stat sumele din TVA imediat, fara intirzieri si fara control fiscal prealabil.
- De la inceputul acestui an, blocajul financiar din sectorul exporturilor a revenit dupa ce aceasta facilitate a fost eliminata, rambursarile de TVA realizandu-se in aproape cinci luni, desi legea prevede 45 de zile.
- Companiile pot primi dobinzi de 0,1% pe zi pentru fiecare zi in care statul intirzie plata TVA-ului.

Potrivit procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adaugata, Fiscul este obligat sa returneze sumele in cel mult 45 de zile. In practica, insa, exportatorii sunt nevoiti sa astepte aproximativ cinci luni ca sa primeasca banii, in conditiile in care, luna de luna, platesc la buget cate 500 milioane euro, dupa cum a declarat secretarul general al Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu. Conform calculelor acestuia, firmele de export au ajuns sa crediteze statul cu pana la 2,5 miliarde euro.

In cazul expirarii termenului de acordare a sumelor de rambursat, companiile au dreptul, potrivit Codului de Procedura Fiscala, sa primeasca dobinda, dar numai daca depun o cerere in acest sens. Nivelul dobinzii este echivalent cu cel al majorarii de intirziere, respectiv de 0,1% pe zi.

Statul decide la jumatatea anului 2007 sa sprijine exportatorii si returneaza TVA catre exportatori fara sa-i controleze

Rambursarea taxei de valoarea adaugata presupune, pe langa durata mare, o procedura complexa si o serie de criterii pentru firmele care depun cereri de restituire sau decont cu suma negativa. Procedura include, de regula, un control prealabil al Fiscului. In 2007, in intentia de a debloca activitatea unor firme de export, Finantele au dat un ordin prin care au marit viteza de restituire a taxei. Ordinul respectiv (numarul 102 din 2007) stabilea ca nu mai era necesar controlul prealabil pentru exportatorii care reuseau sa cumuleze unele conditii.

Astfel, firmele care si-au depus toate declaratiile fiscale si toate situatiile financiare, in 2006, nu au avut datorii la buget si au realizat un rulaj de cel putin un milion de euro din activitati de export au beneficiat pe parcursul anului trecut de rambursarea taxei fara control prealabil. Metoda a avut si o serie de restrictii care vizau exporturile de produse din alcool, tutun, petrol, de material lemnos si de constructii, precum si de animale vii si deseuri.

"Aceasta metoda a functionat cu rezultate bune in 2007 pentru toate firmele care se incadrau in ordin. De la 1 ianuarie 2008, ordinul s-a anulat si toti exportatorii au trecut pe regimul clasic, care, daca ar functiona normal, ar insemna 45 de zile, dar in 2008 niciun exportator nu a primit taxa pe valoarea adaugata", a afirmat Ionescu. Blocajul se explica, potrivit secretarului general al ANEIR, unei "indicatii pretioase a guvernantilor de a nu se face nicio plata de la buget pentru ca acesta este in grav deficit".

Anul 2008 aduce anularea facilitatii pentru exportatori si reintroduce blocajul financiar

Pe de alta parte, Ionescu a spus ca rambursarile se fac cu mare intarziere, de obicei, si din cauza lipsei fortei de control a Agentiei de Administrare Fiscala. In timp ce numarul firmelor de export depaseste 15.000, personalul care se ocupa de control este format din doua mii de angajati care au si alte atributii.

Finantele au emis mai multe ordine in domeniul recuperarii taxei pe valoarea adaugata in ultimii doi ani. Ordinul 102 - cel care continea regimul special pentru exportatori - a fost anulat odata cu elaborarea si aprobarea, in noiembrie anul trecut, a unui alt ordin (numarul 1857 din 2007) referitor la metodologia de rambursare a taxei pe valoarea adaugata. Ordinul din noiembrie viza, la randul sau, un alt ordin din 2005 cu toate modificarile si completarile.

Una dintre modificarile acestuia era chiar ordinul 102. Aceasta succesiune de acte normative a avut ca efect principal eliminarea facilitatii de restituire pentru exportatori. Reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor au precizat ca exportatorii au participat la modificarea legislatiei in noiembrie 2007 si chiar s-au declarat multumiti la acel moment.

Regimul clasic de rambursare, la care s-a revenit de la 1 ianuarie 2008, se bazeaza pe incadrarea firmelor intr-o clasa de risc fiscal: mic, mediu si mare. Pentru a decide in ce categorie se inscrie o firma, Fiscul face o analiza de risc care are in vedere, in principal, istoricul financiar al acesteia. In urma analizei, Fiscul dispune controale inainte de a aproba returnarea taxei. Companiile care intrunesc conditiile unui risc mic pot primi o decizie de rambursare fara control. In schimb, procedura defavorizeaza firmele mici.

Acestea inregistreaza, de regula, un risc crescut, si in plus au de asteptat mai mult pentru a-si recupera banii pentru ca pot depune cereri de rambursare doar trimestrial. Lunar, depun solicitari numai agentii economici care o cifra de afaceri de peste 100.000 de euro. Procedura mai arata ca cererile care nu respecta termenul de depunere nu sunt luate in seama.

Hotnews, 5 Februarie 2008
2008-01-15
Attila Korodi: Putem vorbi de o absorbtie ideala de 600 milioane euro anual
Patru proiecte mari de infrastructura vizand sectorul de apa trimise la Bruxelles spre aprobare, cu o valoare de investitii de aproximativ 470 milioane euro, alte sase proiecte care urmeaza acelasi traseu, o buna informare asupra Programului Operational Sectorial de Mediu si mult optimism in privinta ratei de absorbtie a banilor europeni. Sunt cateva dintre lucrurile cu care se mandreste, la inceputul lui 2008, Attila Korodi, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, intr-un interviu acordat ziarului euRopeanul.

euROpeanul: Domnule Korodi, ministerul pe care il conduceti este Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), unul dintre cele mai importante programe operationale finantate prin Cadrul National Strategic de Referinta. Sprijinul financiar comunitar acordat Romaniei prin acest program depaseste 4,5 miliarde euro. Cu ce realizari incheiati anul 2007?

Attila Korodi: POS Mediu a fost apreciat pozitiv de reprezentantii Comisiei Europene si s-a numarat printre primele programe operationale aprobate pentru Romania. Totodata, existenta unui portofoliu consistent, de aproximativ 60 proiecte, in special pentru sectoarele de apa/apa uzata si deseuri reprezinta o realizare deosebita, care a permis transmiterea la Bruxelles a patru proiecte majore in sectorul de apa/ apa uzata, cu o valoare de investitii de aproximativ 470 milioane euro.

Au fost publicate ghiduri pentru beneficiari pentru pregatirea si implementarea proiectelor, precum si ghiduri pentru solicitanti. Pana la sfarsitul acestui an, se vor mai transmite la Bruxelles alte sase proiecte pentru sectorul apa/apa uzata. Pentru sectorul protectia naturii s-a lansat prima sesiune de propuneri de proiecte, iar termenul-limita pentru depunerea acestora este 15 decembrie 2007.

euROpeanul: Ce probleme ati intampinat pana acum?

Attila Korodi: Problemele sunt legate de activitatea de pregatire a proiectelor majore. Este vorba despre lipsa de coordonare si comunicarea defectuoasa intre autoritatile judetene, regionale si locale, precum si de absenta unui parteneriat intre autoritatile publice locale, care ar putea reprezenta un avantaj in efortul de a atrage fonduri externe.

Dificultati au existat si in ceea ce priveste infiintarea asociatiilor intercomunitare din aria de acoperire a proiectului, in identificarea terenurilor in proprietate publica necesare obiectivelor de investitii din cadrul proiectelor, precum si in privinta resurselor umane, nepregatite si nemotivate, si de aici necesitatea angajarii unor experti, dedicati exclusiv gestionarii proiectelor.

Nu in ultimul rand, a fost nevoie si de armonizarea procedurilor nationale cu cele europene de aprobare a proiectelor.

euROpeanul: Care este rata ideala de absorbtie pentru fondurile alocate in 2007 si 2008? Cat estimati ca se poate realiza, in termeni reali?

Attila Korodi: Avand in vedere faptul ca POS Mediu a fost aprobat in luna iulie a acestui an si ca, pana in prezent, au fost transmise la Bruxelles spre aprobare patru proiecte mari de infrastructura, suntem optimisti in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie pentru acest program. Si aceasta deoarece pregatirea proiectelor a inceput inca din anul 2004 si exista un portofoliu de aproximativ 60 de proiecte majore (aflate in diverse stadii de pregatire).

Un factor care influenteaza semnificativ rata de absorbtie consta in capacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele. Avand in vedere alocarea financiara a POS Mediu si faptul ca se pot face plati pe proiecte pana la data de 31 decembrie 2015, putem vorbi de o absorbtie ideala de aproximativ 600 milioane euro anual.

euROpeanul: Cum ati facut pana acum informarea asupra fondurilor europene ?

Attila Korodi: La sfarsitul anului trecut, ofiterii de comunicare de la nivelul Autoritatii de Management si ai Organismelor Intermediare au initiat o serie de actiuni de promovare, primul pas constand in elaborarea unei brosuri de informare privind Programul Operational Sectorial de Mediu.

Aceasta brosura a fost destinata informarii potentialilor beneficiari si a publicului larg asupra oportunitatilor de finantare pentru proiecte de infrastructura de mediu, din fonduri comunitare si a fost tiparita in doua editii, in total 7.000 de exemplare. In plus, Organismele Intermediare pentru POS Mediu de la nivelul regiunilor de dezvoltare au tiparit, la randul lor, pliante de promovare a programului.

In ce priveste masurile de informare si publicitate realizate de Organismele Intermediare, s-au organizat reuniuni lunare, la care au participat autoritatile locale (primarii, prefecturi, consilii locale si judetene, directii de gospodarire a apelor), ONG-uri active in domeniul mediului la nivel regional, Agentiile de Dezvoltare Regionala si Agentii Locale de Protectia Mediului. Pe 16 iulie 2007, a fost organizata o conferinta de presa la care s-a anuntat aprobarea oficiala de catre Comisia Europeana a POS Mediu.

Recent, Autoritatea de Management a POS Mediu a achizitionat spatii publicitare in cotidiene nationale si regionale/locale in vederea publicarii anuntului de solicitare de proiecte pentru Axa Prioritara 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii", in timp ce Organismele Intermediare au organizat, in fiecare regiune, un eveniment de lansare a Ghidului solicitantului pentru aceasta axa, pentru care au elaborat si tiparit pliante si afise.

In plus, atat AM POS Mediu, cat si Organismele Intermediare au participat, in parteneriat cu alte institutii, la reuniuni si seminarii in regiuni.

euROpeanul: Cum v-ati planificat campania de comunicare pe fonduri, pentru o absorbtie cat mai buna, in 2008?

Attila Korodi: In 2008, vom promova acest program prin campanii audio si TV in Bucuresti si cele opt regiuni si prin materiale de informare si publicitate. Vom organiza seminarii pe teme specifice cu participarea specialistilor in domeniu.

Oportunitatile de finantare oferite de instrumentele structurale vor fi promovate si cu ajutorul conferintelor de presa si a documentelor puse la dipozitia mass-media. Ne-am propus sa acordam beneficiarilor sprijin in vederea cresterii gradului de constientizare cu privire la oportunitatile de finantare prin organizarea de sesiuni de instruire.

Nu in ultimul rand, vor fi organizate conferinte si seminarii in parteneriat cu alte institutii. Toate aceste activitati se vor desfasura in conformitate cu Planul de Comunicare POS Mediu, transmis Comisiei Europene in data de 5 noiembrie 2007.

euROpeanul: Cu ce dificultati estimati ca se va confrunta sistemul de gestionare a fondurilor europene, in 2008?

Attila Korodi: Cred ca ar putea exista dificultati in ceea ce priveste lansarea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea de servicii si lucrari la nivelul beneficiarilor, precum si in privinta asigurarii cofinantarii de la bugetul de stat si bugetele locale.

Totodata, procedurile la nivel national pentru aprobarea proiectelor majore sunt laborioase si consumatoare de timp, chiar daca sunt initiate in paralel cu procedura de aprobare a proiectelor de catre Comisia Europeana. In prezent, au loc discutii la nivel tehnic intre toate institutiile relevante pentru simplificarea acestora.

euROpeanul: In opinia dumneavoastra, care vor fi sub-sectoarele care vor atrage cele mai multe finantari?

Attila Korodi: Cele mai multe fonduri se vor cheltui pentru sectoarele de apa/apa uzata si deseuri, sectoare in care necesarul de investitii pentru realizarea angajamentelor de aderare este foarte ridicat, avand in vedere necesitatea conformarii cu obligatiile asumate prin Tratatul de Aderare.

Hotnews, 15 Ianuarie 2008
2007-11-14
Autostrada Bucuresti-Brasov, blocata de ursi si pasarele
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) nu a acordat autorizatie de defrisare a padurii aflate intre Moara Vlasiei (kilometrul 20) si kilometrul 27, deoarece aici se afla citeva zeci de specii rare de pasari si ca urmare trebuie mai intii gasita o solutie pentru protejarea acestora. In consecinta, constructorul primului segment, firma Euroconstruct Trading 98, nu poate incepe lucrarea.

Una dintre ariile protejate este padurea Surlari, din vecinatatea Capitalei. Aceasta este inclusa in zona de protectie avifaunistica Gradistea-Caldarusani-Dridu propusa de Societatea Ornitologica Romana.

Aici traiesc 20.000 de pasari acvatice din speciile phalacrocorax pygmaeus (cormoranul pigmeu), ardeola ralloides (stircul galben), egretta alba, cygnus cygnus (lebada de iarna), anser albifrons (girlita mare) etc. 23 din cele 83 de specii protejate sint de prima importanta, fiind incluse in Anexa I a Directivei Pasari a Asociatiei Internationale BirdLife.

Deoarece autostrada traverseaza zona doar pe citeva sute de metri din totalul de 6.600 de hectare si fiindca pozitia exacta a cuiburilor nu este cunoscuta, nu se stie cu precizie daca proiectul va afecta arealul. De aceea MMDD nu si-a dat avizul pentru defrisarea portiunii de padure necesare si a comandat un studiu care va indica pozitia exacta a pasarilor in padure.

Autostrada va fi delimitata de panouri fonoabsorbante. Daca pasarile se afla chiar pe traseu, iar acesta nu va putea fi modificat, nu este exclusa nici chiar mutarea cuiburilor, a sugerat un specialist german la o intilnire organizata de MMDD.

Ministerul Mediului are grija si de soarta carnivorelor mari. „Pentru a reduce riscul accidentelor in care sint implicate animale, autostrada va fi prevazuta cu imprejmuiri de protectie. (...) Pentru trecerea animalelor de pe o parte pe alta a autostrazii sint prevazute podete si pasaje care sa asigure continuitatea rutelor de migrare a animalelor“, explica MMDD.

„Pe toata autostrada vor fi amplasate nu mai putin de 65 de kilometri de panouri fonoabsorbante“, afirma Alina Vaduva, reprezentanta firmei insarcinate cu obtinerea avizelor. Intre Posada si Sinaia vor fi doua tuneluri lungi de 55 si respectiv 155 de metri ale caror intrari vor fi protejate fonic si mascate cu vegetatie.

Automobilistii nu vor circula cu mai mult de 80 de kilometri la ora pentru ca fauna sa nu fie afectata. Pentru Azuga-Predeal vor fi trei podete, iar intre Predeal si Piriul Rece vor fi trei viaducte lungi de cel putin 50 de metri si inaltimi de peste 6 metri, protejate asemanator.

MMDD nu a uitat nici stejarii pedunculati. Acestia „vor fi protejati individual in timpul lucrarilor, tulpinile arborilor ce pot veni in contact cu utilajele in miscare, cu mansoane de lemn sau cauciuc fixate elastic pe inaltimea vulnerabila a tulpinii“, cere MMDD.

Avizele de mediu nu sint singura cerinta care ingreuneaza lucrarile. Exproprierile sint dificile deoarece pentru anumite loturi exista si cite trei proprietari pretinsi. Consiliul Judetean Ilfov a conditionat initial acordarea autorizatiei de construire (primita saptamina trecuta) de legarea autostrazii prin nod rutier de comuna Nuci din Ilfov.

La Brasov, reprezentanti ai Directiei de Sanatate s-au opus initial proiectului afirmind ca pacientii Sanatoriului de Nevroze Predeal ar putea fi afectati de zgomotul autostrazii situate la sapte kilometri.

Cotidianul 14 noiembrie 2007
2007-05-14
Ministrul Mediului vrea sa angajeze 120 de experti
Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile va incepe marti, 15 mai o campanie de recrutare de experti, numita “O sansa pentru cariera ta”.

Ministerul vrea sa angajeze 120 de candidati din domeniile: ingineria mediului, chimie, geografie, geodezie, imbunatatiri funciare, constructii, instalatii, tehnice, juridice, administratie publica, economice sa mareasca corpul de specialisti ai institutiei.

Korodi mentioneaza ca o treime din posturile disponibile se adreseaza tinerilor licentiati in domeniile mentionate. Inscrierile se fac incepand cu data de 15 mai la sediul Ministerului.
HotNews.ro, Andreea Ghinea, 14 mai 2007
2007-04-30
Taxa verde scumpeste produsele IT&C
Preturile produselor IT&C, sunt mai mari de luni, 30 aprilie, cu sapte lei, pentru ca a intrat in vigoare “taxa verde” platita de cumparator pentru acoperirea costurilor cu colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Deocamdata, taxa se aplica doar pentru echipamentele informatice si de telecomunicatii: imprimante, calculatoare personale sau portabile, fotocopiatoare, masini de scris electrice, faxuri, telefoane fixe si mobile.

Pentru sistemele mici, ca mouse si tastatura, nu se plateste nicio taxa.

Costul taxei va trebui sa fie afisat in magazine alaturi de produs, astfel incat cumparatorii sa stie care sunt costurile aferente si pentru ca fondurile astfel rezultate sa nu poata fi deturnate.

Organizatia care se va ocupa de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), este Eco Tic, care va prelua responsabilitatile producatorilor de IT &C din Romania, se mai arata in comunicat.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Mediului, organizatia va conlucra cu autoritatile locale si centrale, cu prestatorii de servicii in domeniul deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si cu celelalte organizatii ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

Eco Tic este prima organizatie care a primit licenta pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

In momentul de fata mai exista inca doua asociatii care intentioneaza sa preia responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

Eco Tic este o asociatie non-profit ce reuneste 107 companii din sectorul IT & C si al electronicelor de consum, carora le-a preluat responsabilitatile privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

HotNews.ro, C.N.A., 30 apr 2007
2007-04-30
"Timbrul verde": contributia consumatorilor romani la protectia mediului
Incepand cu 30 aprilie 2007, la achizitionarea echipamentelor IT&C si a electronicelor de consum, romanii vor plati o contributie ("timbrul verde") de 7 lei, reprezentand costurile pentru colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE).

Aceasta contributie va fi instituita ca urmare a demararii sistemului gestionarii colectarii si reciclarii DEEE, conform Directivei europene EC/96/2002 si a HG 448/2005.

Potrivit legislatiei in vigoare, detinatorii de deseuri de echipamente electrice si electronice vor putea sa le predea gratuit la punctele de colectare municipale sau la magazine odata cu achizitia unui echipament nou din aceeasi categorie de produse.

"Prin implementarea Directivei europene EC/96/2002 si a HG 448/2005, Romania se alatura celorlalte tari membre ale Uniunii Europene care aplica deja managementul integrat al DEEE pentru protectia mediului inconjurator, revalorificarea resurselor si cresterea calitatii vietii", a declarat Valentin Negoita, presedintele ECO TIC.

ECO TIC, asociatie non-profit infiintata in aprilie 2006, reuneste 107 companii din sectorul IT&C si al electronicelor de consum, carora le-a preluat responsabilitatile privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

ECO TIC a primit la 2 aprilie 2007 licenta de operare 001/2007 in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

HotNews.ro, 26 apr 2007
2006-06-15
Batalia finala pentru Rosia Montana
Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a depus studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) in vederea obtinerii acordului de mediu pentru exploatarea zacamintelor de minereuri de aur si argint situate pe valea Rosia Montana. Studiul a fost realizat de o echipa de experti independenti. De remarcat este si faptul ca a fost finalizat in toiul unei intense campanii de presa.

Cianura este inevitabila

Compania miniera sustine ca singura solutie pentru exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana este utilizarea cianurii. Specialistii care au redactat studiul recunosc ca aceasta substanta este foarte periculoasa, insa sustin ca tehnologia folosita in cazul de fata ar trebui sa elimine pericolul.

Mai exact, este vorba de utilizarea unei instalatii DETOX foarte performante care ar trebui sa asigure reducerea concentratiei de cianuri sub nivelul maxim pe care Uniunea Europeana il considera admisibil.

Constructia minei ar trebui sa inceapa in primavara anului viitor si se va termina in 2009. Apoi va incepe o perioada de 20 de ani de exploatare a zacamintelor aurifere. In total vor fi extrase 330 de tone de aur si 1.600 de tone de argint dupa care mina ar trebui inchisa si zona reabilitata.

Toate acestea ar trebui sa se intample dupa ce se va termina stramutarea populatiei din zona. Procesul de stramutare a inceput in 2002, insa a fost intrerupt in 2004, ca urmare a controverselor starnite in jurul proiectului.

Obstacole la tot pasul

In tara noastra o serie de ONG-uri contesta in instanta proiectul RMGC. Acestea spun ca proiectul va cauza masive distrugeri mediului inconjurator si ca nu va genera beneficiile economice preconizate de companie. In prezent, mai multe actiuni ale companiei miniere sunt contestate in instanta de aceste ONG-uri.

Opozitia provine si de peste granita, anume din Ungaria. Guvernul din tara vecina se opune proiectului de teama riscurilor de poluare a bazinului Tisei.
Articol integral in EvZ

Evenimentul Zilei, 15 iun 2006
2006-05-19
Iulie 2006 - lista cuprinzand instalatiile de incinerare si cea a firmelor de consultanta pentru obtinerea de fonduri


Din luna Iulie vor mai exista inca doua rubrici:
- instalatii incinerare
- firme consultanta obtinere fonduri nerambursabile
Tot din Iulie 2006 va fi disponibila varianta in limba engleza a site-ului nostru, WASTE-ONLINE.NET.
2006-05-08
Programul national multianual de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM


ANIMMC este administratorul Programului, iar derularea acestuia se realizeaza prin intermediul unei banci comerciale, denumita in continuare banca, ce urmeaza a fi selectata prin licitatie publica deschisa, in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obiectivul Programului national multianual pe perioada 2002 - 2006 de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a intreprinderilor mici si mijlocii, denumit in continuare Program, il constituie sustinerea investitiilor realizate de intreprinderile nou-infiintate, precum si de intreprinderile mici si mijlocii (IMM) in sectoarele economice prioritare stabilite prin prezenta procedura, cresterea volumului de activitate si a competitivitatii IMM din aceste sectoare.

Pot beneficia de prevederile Programului intreprinderile nou-infiintate, microintreprinderile, precum si intreprinderile mici si mijlocii care indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:

sunt definite conform art. 2 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
isi desfasoara activitatea in Romania;
au capital social integral privat;
si-au indeplinit la termen obligatiile exigibile de plata a contributiilor, impozitelor si taxelor catre bugetul de stat, bugetele speciale si bugetele locale, prevazute de legislatia in vigoare;
nu au credite restante;
nu sunt in stare de faliment ori de lichidare, nu au afacerile administrate de un judecator-sindic, nu au activitatile comerciale suspendate sau nu se afla intr-o situatie similara cu cele mentionate mai sus, reglementata de lege;
nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor in una dintre situatiile prevazute la lit. anterioara;
au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane de euro, echivalent in RON, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in RON a 43 milioane de euro, conform ultimei situatii financiare aprobate (prin active totale se inteleg active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli in avans);
au un numar mediu anual de salariati de pana la 249, inclusiv;
indeplinesc criteriile de eligibilitate prevazute de normele specifice de creditare ale bancii, pentru a obtine creditul asociat.



In cadrul Programului se sustin prin AFN investitiile realizate de beneficiarii eligibili in sectoarele economice/activitatile eligibile prevazute in anexa nr. 1 (vezi documentatia oficiala a programului).

AFN poate fi utilizata pentru achizitionarea de active corporale si necorporale de tipul: terenuri, cladiri, constructii, masini, utilaje si echipamente, mijloace de transport de marfuri, brevete de inventie, licente, dar si pentru constructia, reconstructia, extinderea sau modernizarea de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investitii. Se pot finanta numai achizitiile de masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport de marfuri care sunt noi (nu second-hand).

ANIMMC va incheia cu banca selectata conform subpct. 3.1 un contract de prestari de servicii, denumit in continuare contract de intermediere financiara, in termen de 15 zile calendaristice de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de licitatie publica deschisa.

ANIMMC impreuna cu Banca va demara implementarea Programului in termen de 15 zile calendaristice de la data incheierii contractului de intermediere financiara.

In vederea administrarii corespunzatoare a Programului, in cadrul ANIMMC se va constitui un Comitet de evaluare al Programului, denumit in continuare CEP, format din reprezentanti ai ANIMMC si ai Bancii si unitatea de implementare a Programului, denumita in continuare UIP, formata din reprezentanti ai ANIMMC.

In sensul Programului, o intreprindere este considerata intreprindere nou-infiintata daca:

a fost infiintata cu cel mult 2 ani inaintea datei de solicitare a AFN si a inregistrat venituri din exploatare in ultimele 3 luni ale ultimului an fiscal in activitatea eligibila accesata in cadrul Programului, conform anexei nr.1 la prezenta procedura;
are un numar mediu anual de salariati de pana la 49 inclusiv, calculat conform art. 5 si art. 6 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
are o cifra de afaceri anuala neta sau detine active totale de pana la 10 milioane de euro, echivalent in RON, conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

In sensul Programului, o intreprindere este considerata microintreprindere daca:

a fost infiintata cu cel putin un an inaintea datei de solicitare a AFN si a inregistrat venituri din exploatare in cel putin ultimele 3 luni in activitatea eligibila accesata in cadrul Programului, conform anexei nr. 1 la prezenta procedura;
are un numar mediu anual de salariati de pana la 9 inclusiv, calculat conform art. 5 si art. 6 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
are o cifra de afaceri anuala neta sau detine active totale de pana la 2 milioane de euro, echivalent in RON, conform art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

In sensul Programului, o intreprindere este considerata intreprindere mica daca:

a fost infiintata cu cel putin 2 ani inaintea datei de solicitare a AFN, a inregistrat venituri din exploatare in fiecare dintre ultimii 2 ani anteriori solicitarii AFN si are venituri din activitatea eligibila accesata in cadrul Programului, conform anexei nr. 1 la prezenta procedura, in cel putin ultimele 3 luni;
are un numar mediu anual de salariati cuprins intre 10 si 49 inclusiv, calculat conform art. 5 si art. 6 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
are o cifra de afaceri anuala neta sau detine active totale de pana la 10 milioane de euro, echivalent in RON, conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

In sensul Programului, o intreprindere este considerata intreprindere mijlocie daca:

a fost infiintata cu cel putin 2 ani inaintea datei de solicitare a AFN, a inregistrat venituri din exploatare in fiecare dintre ultimii 2 ani anteriori solicitarii AFN si are venituri din activitatea eligibila accesata in cadrul Programului, conform anexei nr. 1 la prezenta procedura, in cel putin ultimele 3 luni;
are un numar mediu anual de salariati cuprins intre 50 si 249 inclusiv, calculat conform art. 5 si art. 6 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
are o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in RON, sau detine active totale care nu depasesc echivalentul in RON a 43 milioane de euro, conform art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare.

AFN poate fi acordata unui beneficiar eligibil dupa cum urmeaza:

nu poate depasi echivalentul in RON a 10.000 euro, pentru intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, conform subpct. 4.2 si 4.3, exclusiv taxa pe valoarea adaugata si in acelasi timp nu poate acoperi mai mult de 60% din valoarea proiectului de investitii;
nu poate depasi echivalentul in RON a 50.000 euro, in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, conform subpct. 4.4 si 4.5, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, si in acelasi timp nu poate acoperi mai mult de 60% din valoarea proiectului de investitii.

Banca va acorda beneficiarului eligibil un credit de finantare, pe termen mediu sau lung, care va acoperi minim 25% din valoarea proiectului de investitii.

Contributia proprie a beneficiarului eligibil trebuie sa fie de minim 15% din valoarea proiectului de investitii, in natura sau in numerar.

Banca selectata in urma licitatiei publice deschise, modelul cererii de finantare si lista documentelor justificative vor fi publicate pe site-ul ANIMMC (www.animmc.ro), precum si pe site-ul bancii in termen de 15 zile de la data semnarii contractului de intermediere financiara.

Data de la care se pot depune cererile de finantare si documentele justificative la ANIMMC va fi anuntata in avans cu cel putin 10 zile calendaristice pe pagina web a ANIMMC (www.animmc.ro).

Intervalul de timp intre data aparitiei pe site a modelului cererii de finantare si a listei documentelor justificative si data inceperii inregistrarii lor va fi de minim 30 de zile calendaristice.

Procedura de inregistrare si evaluare a cererilor de finantare si a documentelor justificative va fi elaborata dupa selectarea bancii, va fi stipulata in contractul de intermediere financiara si va fi publicata pe site-ul ANIMMC (www.animmc.ro), precum si pe site-ul bancii.
2006-04-26
Rosia Montana - pro sau contra?


In ultimul numar din The Economist a aparut un articol despre Rosia Montana.

In articol se spune ca rezervele presupuse la Rosia Montana de aur ar fi de 10,6 milioane de uncii de aur si de 50 de milioane de uncii de argint. Pretul international este de 600 $ pe uncia de aur si 12 pe cea de argint. Facem un calcul simplu si deducem ca la Rosia Montana se afla un tezaur ... (citeste articol complet pe Hot News.ro)
2006-04-26
Ministerul mediului blocheaza proiectul Rosia Montana


In timpul vizitei comisarului european pe probleme de mediu, Sulfina Barbu a anuntat ca procesul de evaluare a proiectului Rosia Montana Gold Corporation este suspendat din vara trecuta. Compania afirma ca ministerul nu a afirmat acest lucru ... (citeste articol complet pe Euractiv.ro)
2006-04-26
Interviu Euractiv: Din 2007, fonduri UE pentru tot ce-ti trece prin cap


Un spital, o farmacie, o ferma sau ce iti trece prin cap poti finanta odata ce Romania va fi membru al Uniunii Europene. Flexibilitatea este mult mai mare, dar atentie: si riscurile cresc.

Fondurile Structurale si de Coeziune vor aduce cateva miliarde de euro anual in tara noastra dupa 1 ianuarie 2007, dar si numeroase riscuri si dificultati pentru mediul privat si institutiile publice.

Domeniile si activitatile finantate prin Fonduri Structurale variaza de la investitii in productie pana la servicii sociale. Teoretic, oricine poate gasi un program care sa "i se potriveasca". Condiţii: proiecte bine realizate si detinerea banilor pentru cofinanţare - explica Razvan Cotovelea, "parintele" din Romania al unor asemenea fonduri.

Oana Mora, EurActiv.ro
09 Martie 2006
(citeste tot articolul)
2006-04-26
ANIMMC: Programul pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit


1. Obiectivul Programului
Obiectivul principal al Programului pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit , denumit in continuare Program, il constituie cresterea competitivitatii si capitalizarea intreprinderilor mici si mijlocii , realizandu-se astfel o mai buna consolidare a capitalului autohton in perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a competitiei la care vor fi supuse aceste societati pe piata unica.
Prin acest Program, se aloca fonduri in valoare de pana la 100 mii lei RON /beneficiar, in limita impozitului pe profit datorat si platit, aferent anului 2005.
2. Bugetul Programului
Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2006 este de 8,0 mil. lei RON, din care:
a) 7,97 mil. lei RON pentru alocarea de fonduri conform pct. 5.1;
b) 0,03 mil. lei RON la dispozitia Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, constand in cheltuieli pentru implementarea, promovarea, administrarea, monitorizarea si evaluarea Programului.

3. Beneficiari eligibili
3. (1) Pot beneficia de alocatii financiare nerambursabile in cadrul Programului, agentii economici, daca indeplinesc cumulativ la data solicitarii, urmatoarele criterii de eligibilitate :
a) sunt persoane juridice (societati comerciale/societati cooperative) asa cu sunt definite de Legea nr.346/2004 privind stimularea infiintarii intreprinderilor mici si mijlocii , cu modificarile si completarile ulterioare;
b) nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii;
c) realizeaza o cifra de afaceri neta de pana la 50 milioane Euro, echivalent in lei , sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane Euro, conform ultimei situatii financiare aprobate. Prin active totale se intelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli in avans;
d) au numarul mediu scriptic anual de personal de pana la 249 salariati ;
e) au capital social integral privat , sunt inregistrate si isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
f) au cel putin 1 an de la infiintare la data depunerii Cererii-tip pentru alocarea de fonduri;
g) si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata a impozitelor catre bugetul general consolidat ;
h) si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata a impozitelor catre bugetele locale;
i) au incheiat anul fiscal anterior anului in curs cu bilant pozitiv si au reinvestit in tot sau in parte profitul;
j) nu au aplicat amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru activele pentru care solicita fonduri in cadrul acestui Program.

(2) agentul economic este obligata sa mentina investitia pentru care va beneficia de alocatii financiare nerambursabile in cadrul acestui Program pentru o perioada de minimum 5 ani;

(3) . Nu se acorda alocatii financiare in cadrul Programului pentru activitati legate de productia, procesarea sau comercializarea produselor prevazute in anexa nr. 3 la Regulamentul privind ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 55/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Societatile comerciale care in ultimii 3 ani au beneficiat de ajutoare de stat in valoare totala de 400 mii lei RON, cumulat, nu beneficiaza de prevederile acestui program.

(5) societatea comerciala va restitui fondurile alocate prin acest Program impreuna cu dobanzile si penalitatile stabilite de prevederile OG. Nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala , republicata cu modificarile ulterioare , pentru intarzierea platii datoriilor bugetare in situatia in care se constata ulterior ca nu fost indeplinite criteriile de eligibilitate prevazute la pct.3 alin (1) ,(2), (3),(4) din Program.


4. Cheltuieli eligibile

Sumele cheltuite in anul 2005 , din profit , pentru investitii in :
a) active corporale :
- echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) -grupa2 subgrupa 2.1 –HG.2139/2004
- computere si echipamentele periferice ale acestora
b) active necorporale :
- brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica si alte valori similare, precum si achizitionarea ori producerea programelor informatice;

5.. Tipurile de ajutor financiar

5.1. (1) Prin Program, se aloca 75 % din sumele cheltuite in anul 2005, din profit dar nu mai mult de 100 mii lei RON , pentru achizitionarea de active corporale si necorporale , prevazute la pct.4 , facturate si achitate dupa 01.01.2005 si puse in functiune pana la 31.12.2005 .
Ex de calcul : - in anul 2005 agentul economic a achizitionat din profit un echipament tehnologic in valoare de 20 mii lei RON ; prin program se aloca 20 mii lei RON x 75% = 15 mii lei RON ; Sumele astfel calculate nu trebuie sa depaseasca impozitul pe profit datorat si platit, aferent anului 2005;

- in anul 2005 un agent economic a achizitionat un echipament tehnologic in valoare de 100 mii lei RON – 6o miilei RON din credit si 40 mii lei RON din profit; prin program se aloca 40 miilei RON x 75% = 30 mii lei RON ; Sumele astfel calculate nu trebuie sa depaseasca impozitul pe profit datorat si platit, aferent anului 2005

(2) Beneficiarii fondurilor alocate prin Program sunt obligati sa asigure din surse proprii, care nu sunt atinse de ajutor de stat, minimum 25% din costurile eligibile aferente investitiei;

(3) Alocatiile financiare vor fi acordate numai daca activele achizitionate sunt noi, introduse pe piata si puse in functiune cu respectarea reglementarilor tehnice aplicabile si pentru care nu s-a aplicat amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003;

(4) Nu se acorda alocatii financiare pentru activele corporale si necorporale achizitionate in sistem de leasing si pentru activele corporale second hand;

(5) Nu se accepta deconturi de cheltuieli prin efectuarea de plati compensatorii intre partile contractante ;



(descarca fisier "profitreinvestit.doc")
(descarca fisier "profitreinvestit_completare.doc")
(intra pe site-ul ANIMMC)
2006-04-19
Ministerul Mediului: INFORMARE DE PRESA


Garda Nationala de Mediu a verificat, in luna martie, 8 depozite de deseuri industriale periculoase (clasa “a”) si 2 depozite de deseuri din industria extractiva a petrolului. Aceasta actiune face parte din activitatea de control pe care o desfasoara GNM, cu scopul de a urmari stadiul de inchidere etapizata a depozitelor de deseuri periculoase care isi sisteaza activitatea pana la 31 decembrie 2006.

Principalele aspecte urmarite in cadrul actiunilor de control au fost: stadiul parcurgerii etapelor necesare inchiderii acestor depozite, securizarea depozitelor, existenta proiectelor de ecologizare dupa inchidere.

Comisarii GNM au constatat ca agentii economici controlati au depus la autoritatile teritoriale pentru protectia mediului documentatia necesara obtinerii avizului de inchidere (SC Azomures SA Targu Mures, SC Sometra Copsa Mica, SC Rafo Onesti, etc). Exceptie face SC DPC SA Sibiu care a depus bilantul de mediu la APM Sibiu dar nu a facut inca nici un demers in vederea obtinerii avizului de inchidere.

In ceea ce priveste securizarea depozitelor, au fost constatate neconformitati precum: inexistenta lucrarilor de intretinere in ultima perioada, starea proasta a santurilor perimetrale de garda, existenta unor portiuni semnificative de teren in interiorul haldei, afectate de stagnarea apei din precipitatii. Printre societatile care au proiecte de ecologizare a depozitelor dupa inchidere, se numara: SC Rafo SA Onesti (lucrari evaluate la 60.000 USD), SC Petrotub SA Roman (contract pentru proiectul de executie a inchiderii depozitului de 58.000 USD), SC Sofert SA Bacau (valoare preconizata a lucrarilor de 3793 Euro).

Comisarii GNM au constatat ca, in majoritatea cazurilor, depozitarea deseurilor a fost sistata ca urmare a atingerii capacitatii maxime de depozitare: SNP Petrom, sucursala Peco Covasna – depozitare sistata in 2004, SC DPC SA Sibiu – depozitare sistata in 2005, SC Sofert SA Bacau – depozitare sistata in 2004, SC Rafinaria Darmanesti SA – depozitare sistata in 2003. La SNP Petrom Moinesti, depozit Albotesti, inca se depoziteaza deseuri.

Activitatea de verificare a inchiderii etapizate a acestor tipuri de depozite va continua conform planului de inspectie pe 2006 al fiecarui comisariat judetean al GNM.

Biroul de Presa al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor
2006-03-01
In urmatorii sase ani, Romania va cheltui 4 miliarde de euro pentru mediu


Romania va desfasura proiecte de mediu in valoare de peste 4 miliarde de euro, in perioada 2007-2013, prin Programul Organizational Sectorial pe Mediu, au afirmat reprezentantii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Sumele vor fi utilizate pentru imbunatatirea accesului la utilitatile publice, imbunatatirea calitatii mediului si imbunatatirea protectiei naturii. Cea mai mare parte din bani, 2,4 miliarde de euro, va fi alocata din Fondul de Coeziune pentru extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata din Romania.

Tot din Fondul de Coeziune, vor mai fi alocate 200 milioane de euro pentru imbunatatirea sistemului centralizat de incalzire municipala.

Alte 760 milioane de euro vor fi folosite pentru proiecte privind sistemele de management a deseurilor si reabilitarea colectarii a deseurilor, banii provenind din Fondul European de Dezvoltare Rurala.

Din acest fond vor mai proveni 250 milioane de euro pentru implementarea infrastructurii de prevenire a riscului natural in zonele vulnerabile, zonele afectate de eroziunea de pe coasta Marii Negre, 150 milioane de euro pentru protejarea naturii si 160 milioane de euro pentru asistenta tehnica necesara implementarii proiectelor referitoare la aceste arii prioritare. Pentru implementarea proiectelor, Ministerul Mediului va incheia o serie de parteneriate public privat.

Sursa: Gardianul
28 Februarie 2006
2006-02-17
Strategia nationala privind serviciile comunitare de utilitati publice
Guvernul a aprobat Strategia nationala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice.

Sectorul serviciilor comunitare de utilitati publice include totalitatea actiunilor si activitatilor de utilitate publica si de interes economic si social desfasurate sub responsabilitatea autoritatilor locale.

Strategia are in vedere serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare a localitatilor si managementul deseurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termica in sistem centralizat, serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public.

Acestea sunt servicii de interes public local – comunal, orasenesc, municipal, judetean si sau intercomunal – infiintate si organizate de autoritatile administratiei publice locale. De asemenea, sunt gestionate, exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea si controlul acestora.

Autoritatile administratiei publice locale – comunale, orasenesti, municipale, judetene sau ale municipiului Bucuresti pot adopta strategiile locale proprii pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, in termen de 6 luni zile de la intrarea in vigoare a hotararii.

Strategia defineste politicile, obiectivele si identifica solutii si directii de actiune capabile sa asigure accelerarea dezvoltarii si eficientizarii serviciilor comunitare de utilitati publice si, totodata, dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, in concordanta cu obligatiile asumate de Romania in procesul de integrare.

Prin aprobarea acestei Strategii nationale si a pachetului de legi privind domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice propus Parlamentului spre dezbatere si aprobare, se deschide o piata importanta pentru investitorii si operatorii interni si externi si se face un pas important in procesul modernizarii, cresterii performantelor si eficientizarii serviciilor comunitare de utilitati publice adresate populatiei.

De exemplu, pentru conformarea la cerintele privind calitatea apei pentru consumul uman este necesara implementarea unui sistem de monitorizare a calitatii apei potabile pentru intreaga tara, imbunatatirea tehnologiilor la statiile de tratare a apei, reabilitarea retelelor de transport si distributie a apei potabile, inlocuirea instalatiilor interioare la nivelul utilizatorilor si generalizarea contorizarii. Costurile inlocuirii instalatiilor interioare trebuie acoperite de proprietari, de aceea strategia propune ideea introducerii unor stimulente pentru proprietari.

In privinta introducerii si modernizarii serviciului de colectare a deseurilor, in procesul de negociere cu UE, Romania a obtinut o etapizare a implementarii acestui tip de sistem.

Astfel, in 2004-2007 vor fi experimentate proiecte pilot si vor fi derulate campanii de constientizare; in 2007-2017 va fi extinsa colectarea selectiva la nivel national; in 2017-2022 va fi implementata colectarea selectiva in zonele mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

In Romania exista, in prezent, 256 de depozite de deseuri municipale in functiune in zona urbana dintre care doar 16 sunt conforme cu normele europene, iar nivelul de colectare a fost de 80% in anul 2003. Strategiile de dezvoltare vor contine prevederi pentru conformarea acestora la cerintele de mediu.

In cazul serviciului de alimentare cu energie termica in sistem centralizat este urmarita limitarea emisiilor in aer a anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere. Investitiile in aceste instalatii, aferente perioadei 2005-2017, sunt estimate la 608.300.000 Euro, din care 580.100.000 Euro sunt estimate pentru perioada 2005-2013.

Pentru modernizarea infrastructurii aferente si contorizarea la nivel de bransament, de bransament de imobil sau scara, strategia prevede si crearea unor programe speciale cu o importanta componenta de grant, in maximum un an de la aprobarea strategiei, care vor avea efect asupra nivelului facturii pentru incalzirea si prepararea apei calde de consum.

In privinta sistemului de transport public local se vor dezvolta programe de investitii care sa conduca la modernizare si eficienta, prin investitii realiste si suportabile. Se vor imbunatati schemele de management al traficului, metodele de operare, se va evita dublarea rutelor. Un alt element prevazut este modernizarea sistemul de iluminat public.

Pentru implementarea prevederilor Strategiei s-a infiintat Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice si Unitatea Centrala pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice.

Comitetul Interministerial de monitorizare va functiona pe langa Ministerul Administratiei si Internelor si se va organiza in 30 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii.

Comitetul de monitorizare va fi format din secretarii de stat desemnati de Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul finantelor Publice, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Integrarii Europene, ministerul economiei si Comertului, Ministerul Agriculturii, padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii si din presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – ANRSC si va fi asistat de un secretariat tehnic.

Comitetul Interministerial de monitorizare are ca atributie principala monitorizarea si evaluarea implementarii Strategiei nationale si a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, precum si prioritizarea proiectelor de investitii, identificarea surselor de finantare si planificarea fondurilor de investitii in vederea atingerii obiectivelor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare.

Unitatea centrala de monitorizare va fi o structura specializata a Ministerului Administratiei si Internelor, care va informa periodic Comitetul de monitorizare asupra stadiului implementarii Strategiei nationale.

De asemenea, la nivelul institutiei prefectului se infiinteaza compartimente de monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii.

Strategia este conceputa pe termen lung, cu un orizont de timp in anul 2017, si sta la baza fundamentarii elaborarii si implementarii Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice, care se coreleaza cu Planul national de dezvoltare.

Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice se elaboreaza de Unitatea Centrala pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de utilitati Publice, se avizeaza de Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice si se aproba prin hotarare a guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Finantarea actiunilor prevazute in planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice se va realiza, conform Strategiei, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat, a bugetelor locale, in limita fondurilor comunitare relevante, prin fonduri atrase prin programe de investitii cu

finantare internationala sub forma de granturi sau credite sau fonduri din contracte de concesiune ori contracte de parteneriat public-privat.

Masurile de sprijin susceptibile a constitui ajutoare de stat prin care vor fi finantate aceste actiuni vor fi notificate Consiliului Concurentei de catre initiator sau operatori, conform reglementarilor in vigoare in domeniul ajutorului de stat, iar ajutorul de stat va fi acordat numai dupa autorizarea acestuia.

Ministerul Administratiei si Internelor va prezenta Guvernului o informare anuala cu privire la stadiul implementarii Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunale de utilitati publice si a Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice, cel mai tarziu pana la sfarsitul trimestrului I al anului urmator.

Articol aparut pe HotNews.ro, 17 feb 2006
2006-02-15
Romania va trebui sa recicleze 4 kilograme de deseuri pe cap de locuitor
Romania va trebui sa se alinieze la normele europene in ceea ce priveste reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Cheltuielile aferente reciclarii vor fi suportate de distribuitorii si producatorii acestor echipamente.

Dupa negocierile cu UE, Romania a obtinut o perioada de tranzitie de doi ani pana la data de 31.12.2008 pentru implementarea sistemului prin care se va ajunge la un minim de patru kilograme reciclate pe cap de locuitor. Potrivit directivelor europene, in anul 2007 cantitatea de deseuri reciclate va trebui sa atinga 3 kilograme pe cap de locuitor urmand a creste la patru kilograme in 2008.

In urma cheltuielilor suplimentare pe care le vor suporta, producatorii de echipamente electrice si electronice isi vor recupera banii prin majorarea preturilor produselor comercializate. Secretarul de stat Bogos Zsolt a declarat ca preturile vor creste cu circa 16 euro pentru un frigider, 6-7 euro pentru un televizor si aproximativ 12 euro pentru un computer.

In teorie persoanele care doresc sa "scape" de un frigider vechi spre exemplu, vor fi nevoite sa-l duca la un centru de reciclare urmand ca de aici sa fie preluat de firmele producatoare de astfel de echipamente.

In momentul de fata exista 93 de puncte de colectare, din care 47 in judete, 39 in orase cu peste 100.000 de locuitori, iar in Bucuresti este amplasat cate unul in fiecare sector. "Pana la sfarsitul lui 2006 va exista cate un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 de locuitori" a precizat ministrul mediului Sulfina Barbu. .
Articol aparut pe HotNews.ro, V.T., 01 feb 2006
2006-01-24
Importatorii auto asteapta subventiile pentru valorificarea rablelor
Banii pentru rablele auto vor fi alocati si anul acesta, posibil la acelasi nivel ca si anul trecut. Piata auto va creste moderat in 2006. Programul de innoire a parcului auto va continua si anul acesta, ne-a declarat Constantin Stroe, vicepresedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). El se bazeaza pe promisiunea autoritatilor de a nu renunta la program. Abia in cursul lunii martie se va afla data exacta a inceperii programului.

"Ne asteptam la acelasi nivel al subventiilor ca in 2005", precizeaza Stroe. Anul trecut s-au vandut masini in valoare de 43,8 milioane RON prin programul numit popular "Bani pentru rable", din totalul de 45 milioane RON alocate de la Administratia Fondului de Mediu. Prima de casare a permis unui numar de 15.000 de detinatori de automobile vechi sa le schimbe cu unele noi. Masinile romanilor, de patru ori mai vechi decat in UE
Potrivit conducerii APIA, masinile din Romania au, in medie, o vechime de 12 ani, cu mult sub media europeana, de 3,7 ani. Starea tehnica este, in consecinta, una dintre principalele cauze ale celor 4.000 de accidente mortale inregistrate anul trecut pe drumurile Romaniei, atrag atentia reprezentantii APIA.

Din acest motiv nu este de dorit un aflux ridicat de autoturisme second-hand venite din tarile europene, cum s-a intamplat in cazul Poloniei. In 2004, piata auto din aceasta tara a crescut cu aproximativ 1.300.000 de autovehicule second-hand, avand o valoare medie de 260 euro/masina.

In pofida acestei cifre-record la capitolul rable, piata poloneza de automobile ocupa primul loc in regiune, pozitia secunda revenind Romaniei.


Citeste articolul complet in Adevarul
Adevarul, 23 ian 2006
2006-01-23
21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor
Romania va primi un sprijin financiar de 21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor in regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest si Bucuresti – Ilfov, informeaza un comunicat de presa al Ministerului Integrarii Europene.

Contributia UE, din fonduri PHARE, este de 16.40 milioane Euro, iar 5.47 milioane Euro reprezinta co-finantare de la Bugetul National.

Finantarea se acorda in cadrul „Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor" (Faza Extinsa) prin Programul PHARE 2004 - Coeziune Economica si Sociala.

Licitatia Deschisa se adreseaza autoritatilor publice locale care intentioneaza sa pregateasca propuneri de proiecte pentru „Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor " (Faza Extinsa), din localitatile cu maxim 50.000 de locuitori, apartinand regiunilor tinta mentionate.

Propunerile de proiecte trebuie depuse la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala din regiunea unde acestea urmeaza sa fie implementate pana pe data de 28 aprilie 2006, ora 16:00 (ora locala). Sprijinul financiar se va incadra intre 300.000 si 1.000.000 de Euro pe proiect.

Obiectivul principal al finantarii este acela de a oferi autoritatilor publice locale atat asistenta tehnica, cat si financiara, pentru a sustine eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva a acestora.

Principalele categorii de activitati de investitie care pot primi finantare sunt:
- statii de pre-tratare biomecanica a deseurilor menajere;
- platforme de compostare;
- colectarea si transportul deseurilor municipale;
- colectarea selectiva;
- sisteme de salubrizare si spatii pentru depozitare temporara.

Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni, dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2008.

Proiectele vor fi evaluate dupa urmatoarele criterii de selectie:
- maturitatea proiectului, calitatea, consistenta si consecventa propunerii tehnice;
- zona geografica vizata (numar de locuitori care vor beneficia de pe urma proiectului);
- gradul de eficienta a costurilor din proiect, in ceea ce priveste investitia si exploatarea/operarea acesteia;
- capacitatile manageriale ale solicitantilor;
- capacitatea solicitantului de a acoperi cheltuielile viitoare pentru exploatare si intretinere prin tarife adecvate;
- Suma furnizata de beneficiar ca si co-finantare va fi luata in considerare in masura in care aceasta demonstreaza angajamentul acestuia fata de proiectul propus;
- Tehnologia folosita trebuie sa fi fost deja utilizata in Statele Membre si sa se fi dovedit a fi sigura si satisfacatoare;
- Proiectul trebuie monitorizat cu usurinta si dupa implementarea lui.

In plus, proiectele trebuie sa fie in concordanta cu proiectele prioritare ale fiecarei regiuni pentru care un Plan Regional de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat si se afla in curs de aprobare de catre Guvernul Romaniei.

Pornind de la schema „pilot" de investitii PHARE 2003 -CES, implementata in judetele Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov si de la experienta dobandita in cadrul acesteia, programul PHARE 2004 CES a fost ajustat si extins intr-un program multianual de investitii in domeniul mediului la nivel national, pentru toate regiunile, asa cum se mentioneaza in Planul National de Dezvoltare cu referire la prioritatile si masurile de mediu.

Articol aparut pe HotNews.ro in data de 23 ian 2006





Noile stiri postate aici le puteti primi prin e-mail, daca va abonati la Buletinul saptamanal de Stiri. Astfel, veti primi gratuit toate anunturile si stirile noi aparute in ultima saptamana, si multe alte informatii importante pentru dvs. si pentru afacerea dvs.
Pentru a va abona faceti click aici
Legislatie
2009-06-20
DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 19 noiembrie
2007-07-17
HOTARARE nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicar
2007-01-15
LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guver
Adauga un anunt
Adaugarea unui anunt pe site este gratuita si consta din patru etape. Pentru a adauga un nou anunt, fa click aici
Cautare rapida
in
Acces membrii
Pentru a intra in sectiunea restrictionata, fa click aici
Termeni si conditii  ||   Servicii cu plata  ||   Contact
eXTReMe Tracker