Deseuri Online. Bursa de deseuri. Baza de date

Programul national multianual de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM (citeste)

2006-04-26

Rosia Montana - pro sau contra? (citeste)

2006-04-26

Ministerul mediului blocheaza proiectul Rosia Montana (citeste)

2006-04-26

Interviu Euractiv: Din 2007, fonduri UE pentru tot ce-ti trece prin cap (citeste)

2006-04-26

ANIMMC: Programul pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit (citeste)

2006-04-19

Ministerul Mediului: INFORMARE DE PRESA (citeste)

2006-03-01

In urmatorii sase ani, Romania va cheltui 4 miliarde de euro pentru mediu (citeste)

2006-02-17

Strategia nationala privind serviciile comunitare de utilitati publice (citeste)

2006-02-15

Romania va trebui sa recicleze 4 kilograme de deseuri pe cap de locuitor (citeste)

2006-01-24

Importatorii auto asteapta subventiile pentru valorificarea rablelor (citeste)

2006-01-23

21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor (citeste)

2006-01-17

Batalia pentru indexare pe net naste monstri (citeste)

2006-01-17

Publicitatea pe Internet - viitorul advertising-ului? (citeste)

2006-01-06

Turnir cu dusmanii mediului (citeste)

2006-01-04

Taxe la Fondul de mediu (citeste)

2010-05-14

Distrugerea naturii va afecta economiile nationale

Distrugerea naturii va afecta economiile nationale

Pierderile permanente inregistrate in natura ar putea lovi in curand economiile nationale, arata un raport ONU, care avertizeaza ca unele ecosisteme vor ajunge intr-un punct in care vor deveni inutile pentru umanitate. Este vorba de moartea rapida a unor paduri, invadarea cursurilor de apa de catre alge sau extinctia in masa a recifelor de corali.

Luna trecuta, oamenii de stiinta au atras atentia ca guvernele nu isi vor atinge tintele privind protectia biodiversitatii fixate pana in 2010.

Grupul global al vertebratelor, care include mamifere, reptile, pasari, amfibieni si pesti, s-a imputinat cu o treime in perioada 1970-2006. In 2002, la Johannesburg, guvernele s-au angajat sa reduca din rata pierderilor in materie de biodiversitate si au fixat o serie de tinte cu termen limita pana in 2010. Printre acestea se numara stoparea pierderii si degradarii habitatelor, protejarea a cel putin 10% din regiunile ecologice ale Pamantului, controlarea raspandirii speciilor invazive sau asigurarea ca negotul international nu implica specii amenintate cu disparitia.

Pana acum, nici unul din guvernele care au emis rapoarte in acest sens nu a sustinut ca ar fi atins aceste tinte.

21% din mamifere, 30% din amfibieni, 12% din pasari si 27% din corali sunt amenintate cu extinctia, spune directorul executiv adjunct al Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii. Daca lumea ar inregistra pierderi echivalente privind pretul actiunilor, acestea ar atrage un raspuns rapid si o panica generalizata.

ONU crede ca relatia dintre pierderile inregistrate in natura si pagubele economice nu este doar la nivel figurat. Un proiect in derulare, botezat Economia Ecosistemelor si a Biodiversitatii (TEEB), incearca sa cuantifice valoarea monetara a diverselor servicii pe care ni le asigura mediul inconjurator, precum purificarea apei si a aerului, protejarea coastelor in fata furtunilor sau conservarea florei si faunei pentru ecoturism. Daca aceste servicii dispar sau se degradeaza, ele trebuie inlocuite cu ajutorul fondurilor scoase din bugetele societatilor.TEEB a calculat deja ca pagubele anuale din sectorul padurilor inseamna o pierdere intre 2-5 trilioane de dolari.

Sursa: Hotnews

2009-11-04

Deseurile nucleare din Bulgaria ar putea fi stocate la granita cu Romania

Vecinii bulgari au nevoie de aprobare din partea Ministerului roman al Mediului pentru a-si depozita reziduurile radioactive la sud de Dunare.

Autoritatile de mediu din Romania si din Bulgaria cauta o solutie pentru cererea Sofiei de a construi un depozit de deseuri radioactive la sud de frontiera.

Centrala nucleara de la Kozlodui se afla la 150 de kilometri de Bucuresti

Comisia Europeana acorda Bulgariei inca 300 de milioane de euro pentru inchiderea definitiva a centralei nucleare de la Kozlodui, dupa ce sprijinul pentru acest an s-a cifrat la 550 de milioane de euro.

Construita in 1970, dupa modelul celei de la Cernobil, centrala atomica bulgareasca a fost catalogata de Departamentul american al Energiei ca fiind una dintre cele mai periculoase instalatii nucleare din lume.

Ea se afla la patru kilometri de Dunare si la 150 de kilometri de Bucuresti. Conform expertizelor internationale, centrala nu dispune de un invelis protector si exista oricand riscul unor scurgeri radioactive in sol si in panza freatica.

In acelasi timp insa, dupa ce proiectul unei noi centrale nucleare, de data asta prevazuta a se deschide langa localitatea Belene, din Bulgaria, a inghetat, Guvernul de la Sofia se pregateste sa deschida un depozit pentru deseuri radioctive, ce provin de la reactoarele dezafectate de la Kozlodui.

Kozlodui nu este locul potrivit
Deschiderea unui depozit de deseuri radioactive la granita cu Romania nu cred ca este un lucru bun. Stocarea resturilor radioactive trebuie facuta in maxima siguranta in mine de uraniu dezafectate sau undeva, in munti, la mare adancime. Din cate stiu, langa Kozlodui nu exista astfel de conditii, spune Nicolae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei de mediu, Eco-Civica.

Producerea energiei nucleare implica si depozitarea unor deseuri periculoase. Daca aceasta nu se face in conditii de maxima securitate, panza freatica poate fi infestata radioactiv si trebuie sa tinem cont ca localitatea Kozlodui este aproape de Dunare. De aceea, noi militam pentru limitarea construirii de centrale nucleare si promovam energiile regenerabile, sustine Crisanta Lungu, coordonator de campanii in domeniul energiei de la Greenpeace Romania.

Ministerul Mediului a cerut mai multe detalii Ministerul roman al Mediului a primit in luna septembrie a acestui an o notificare din partea autoritatilor bulgare de Mediu privind construirea acestui depozit de deseuri radioactive in zona localitatii Kozlodui.

Adresa a fost facuta in conformitate cu Conventia Espoo, adoptata la data de 25 februarie 1991, ce face referire la evaluarea impactului pe care il are construirea acestor obiective nucleare asupra mediului in context transfrontalier.

Initial, se astepta un raspuns la 29 septembrie. Cu o saptamana inainte, fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, a solicitat autoritatilor de la Sofia detalii in legatura cu construirea acestui depozit de deseuri radioactive si a declarat ca notificarea se afla in dezbatere publica pana la 5 octombrie.

Continua dezbaterea publica
Dezbaterea publica a proiectului de la Kozlodui nu s-a incheiat pe 5 octombrie, ci va continua cu participarea publicului inclusiv prin consultarea acestuia, ce se va desfasura dupa primirea documentatiei de evaluare a impactului asupra mediului, anuntau oficialii romani de la Mediu, la 13 octombrie.

Depozitul de la Kozlodui ar avea o capacitate de 138.000 de metri cubi, iar suprafata construibila se poate intinde pe 138.000 de hectare. Granita statului bulgar cu Romania este de patru kilometri, iar pe o raza de de 30 de kilometri in jurul localitatii Kozlodui se afla 12 sate de romani si mai multe localitati bulgaresti.

Guvernantii amana decizia
Cotidianul Adevarul a solicitat Ministerului Mediului noi date despre pozitia Romaniei fata de adoptarea acestui proiect. Ministerul a hotarat sa participe la procedura de evaluare a impactului depozitului de deseuri din Bulgaria asupra mediului, conform Conventiei Espoo. In acest moment, procedura este in faza initiala, urmand elaborarea de catre Bulgaria a documentatiei privind evaluarea impactului asupra mediului, ce va fi analizata si de autoritatile din Romania, sustin reprezentantii Ministerului Mediului.

Asa cum reiese si din notificarea primita din Bulgaria propunerea de construire a acestui depozit de deseuri de la Kozlodui are legatura cu lichidarea fostei centrale atomice, cat si cu stocarea deseurilor radioactive. Este posibil ca depozitul sa stocheze si deseurile de la Kozlodui, provenite din dezafectarea reactoarelor nucleare, se mai arata in raspunsul primit din partea Ministerului Mediului.

Concluziile vor fi trimise in Bulgaria Implicarea publicului a fost destul de mica in dezbaterea acestui proiect. Ministerul Mediului este in faza de centralizare a punctelor de vedere exprimate de autoritatile romane ce au responsabilitati in domeniul energiei. La hotararea pe care urmeaza sa o ia Romania cu privire la acordul construirii depozitului radioactiv de la Kozlodui, Ministerul Economiei are un rol important, alaturi de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), iar opiniile si sugestiile tuturor factorilor de decizie vor fi transmise in Bulgaria.

Bulgarii, obligati sa decontamineze deseurile Bulgarii ar trebui in primul rand sa aiba o tehnologie nucleara avansata de extragere a uraniului din deseuri, ceea ce nu cred ca exista in acest moment decat in Rusia. Acest lucru este foarte important de aflat, deoarece, daca in depozit vor fi stocate deseuri nedecontaminate, el ar putea fi periculos pentru mediu, spune Tudor Serban, ministru secretar de stat pe probleme de energie in Ministerul Economiei. Vom analiza in continuare aceasta problema si vom tine cont in primul rand de impactul pe care l-ar putea avea pentru mediul inconjurator din tara noastra, a adaugat Tudor Serban.

Doua depozite noi pentru deseuri radioactive Deseurile slab si mediu radioactive provenite din medicina, din cercetare si din industria clasica se stocheaza la Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor. Acest depozit este administrat de Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara - Horia Hulubei (IFIN-HH) care se afla langa comuna Magurele din judetul Ilfov.

Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclear-Electrica de la Cernavoda, aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale, au nevoie de doua noi constructii. Pentru acestea, costurile sunt estimate la 5 miliarde de euro. Sursa: Adevarul

2009-06-21

Europa ne pedepseste pentru gropile de gunoi

Europa ne pedepseste pentru gropile de gunoi

Peste exact o luna, Romania are de dat un examen extrem de important in fata Comisiei Europene: tara noastra trebuie sa faca dovada, in fata responsabililor de la Bruxelles, ca a inchis toate gropile de gunoi neconforme si ca in acest moment exista numai deponeuri ecologice. In caz contrar, Romania va trebui sa plateasca sute de mii de euro pe zi pana cand va remedia situatia.

In 2004, cu mai bine de trei ani inainte de integrarea in Uniunea Europeana, Romania si-a luat prin tratatul de aderare o serie de angajamente fata de partenerii europeni. Unul dintre acestea se referea la rezolvarea situatiei in care se afla in tara noastra procesul de colectare si depozitare a deseurilor.

Politicienii de la Bucuresti au negociat sa inchida toate gropile de gunoi deschise inca de pe vremea comunismului, sa modernizeze gropile amenajate in anii '90 si, nu in ultimul rand, sa construiasca deponee ecologice cat mai multe si cu capacitati mari, astfel incat acestea sa preia cantitatile zilnice de deseuri provenite de la populatie si din activitatile economice. Termenul-limita pentru ca toate acestea sa fie rezolvate: 17 iulie 2009

Citeste articolul in Jurnalul National

2009-06-20

Deseuri colectate selectiv la Parlament

Deseuri colectate selectiv la Parlament

Camera Deputatilor a demarat miercuri proiectul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje care face parte din programul Parlamentul Verde ce isi propune sa transforme Palatul Parlamentului intr-o cladire cu poluare redusa.

In cladirea Parlamentului au fost amplasate opt containere de colectare selectiva si 700 de cosuri pentru deseuri plastice si de hartie. Potrivit presedintelui Comisiei pentru administratie din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, proiectul demarat miercuri are o dubla importanta, ce rezida atat din cantitatea deseurilor reciclate, cat si din perspectiva educativa.

Daca fiecare parlamentar colecteaza selectiv in Parlament atunci va face acelasi lucru si acasa, a explicat Sulfina Barbu. Fostul ministru al Mediului crede ca ar fi util ca unul dintre criteriile de evaluare a functionarilor sa fie legat de modul in care acestia gestioneaza resursele.

Daca lasi un televizor sa functioneze permanent si atunci cand trebuie si atunci cand nu trebuie consumi de fapt bani publici, a precizat Sulfina Barbu. Potrivit secretarului general al Camerei, Gheorghe Barbu, Parlamentul colecteaza deseuri cam cat un oras. Potrivit lui Barbu, pe luna se colecteaza cam 700-900 mc de deseuri menajere. Parlamentul colecteaza lunar si maculatura pe care o livreaza catre REMAT, suma primita fiind livrata la bugetul de stat, a adaugat Barbu. Importanta programului Parlamentului Verde si, implicit, a proiectului de colectare selectiva rezulta si din cheltuielile pe care cladirea Parlamentului le face cu utilitatile.

Colectarea selectiva a deseurilor reprezinta o masura importanta atat pentru reciclarea deseurilor rezultate in urma activitatii desfasurate in cladire, cat si pentru reducerea impactului asupra mediului si diminuarea cantitatii de deseuri rezultate.

green-report Joi, 18 Iunie 2009

2009-01-14

Otrava de sub Braila

Otrava de sub Braila

Subsolul brailean este incarcat de nitriti si nitrati intr-o asemenea masura, incit aparatele ultramoderne de prelevare si examinare a probelor nici nu pot sa afiseze pe monitor valoarea concentratiilor. Directorul Directiei Agricole Braila, Vasile Suraianu, ne-a informat ca la inceputul acestei toamne, o echipa de specialisti din cadrul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului a efectuat un studiu pe teritoriul a sapte comune brailene - Chiscani, Movila Miresii, Sutu, Traian, Tudor Vladimirescu, Vadeni si Galbenu.

"In 95% din cazuri, sonda ultraperformanta cu care s-au facut analizele nu era capabila sa afiseze valoarea concentratiei de nitriti si nitrati. In mod normal, aceste substante ar trebui sa se incadreze in limita a 50 de unitati, insa probele indicau valori de peste 100 de unitati, mai mult decit era reglat aparatul respectiv sa arate", ne-a povestit directorul Suraianu. Acesta considera ca poluarea masiva inregistrata in prezent a fost cauzata de existenta marilor ferme zootehnice din perioada comunista si de depozitarea necorespunzatoare a gunoiului de grajd. "Este nevoie de multi ani pentru asemenea acumulari de poluanti. Important pentru noi acum este sa luam nota de rezultatele acestui studiu si sa gasim solutii, impreuna cu primarii localitatilor respective, pentru protejarea solului", este de parere directorul Directiei Agricole Braila.

Din pacate, la greselile trecutului se adauga, in prezent, o atitudine de neinteles, de-a dreptul inconstienta, a taranilor braileni, care isi provoaca singuri rau, atit lor cit mai ales generatiilor viitoare. Adrian Turiac, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila confirma rezultatele studiului facut de specialistii bucuresteni, dar atrage atentia ca o mare parte de vina pentru situatia actuala o au locuitorii judetului. "Si masuratorile noastre, facute in mod curent, indica valori foarte mari ale nitritilor si nitratilor in pinza freatica din dreptul localitatilor, iar fenomenul se manifesta in principal in satele unde s-au montat retele de alimentare cu apa potabila. Dupa ce s-au vazut cu apa la robinet, oamenii au constatat ca nu mai au nevoie de fintini si au inceput sa le foloseasca pe post de gropi de gunoi, aruncind in ele tot felul de deseuri, precum si zoaie si dejectii. In plus, nu se tine cont ca WC-urile si grajdurile nu trebuie amplasate linga fintini. In consecinta, tot felul de mizerii se infiltreaza in pinza freatica si o otravesc", ne-a explicat directorul Turiac.

Nitritii si nitratii sint extrem de toxici

O alta anomalie ar fi faptul ca in ciuda extinderii retelelor de apa potabila, nu s-au facut in paralel si sisteme de canalizare si statii de epurare, astfel incit apele uzate sa nu ajunga in pinza freatica. Didina Stanescu, directorul societatii "Judeteana de Apa", ne-a spus ca din cele peste 20 de localitati din judet care beneficiaza de apa livrata la robinet, doar doua au si sistem de canalizare. Este vorba despre Ianca si despre Movila Miresii. La Movila Miresii, insa, principalul beneficiar al canalizarii si statiei de epurare este uzina de tratare a apei potabile. In rest, doar 30 de persoane fizice si juridice de pe teritoriul comunei mai sint racordate la canalizare. Exista proiecte de extindere a retelei, in aceasta localitate, precum si de infiintare a canalizarii, in alte comune, dar acestea se afla, deocamdata, doar in stadiu de proiect.

Din pacate, efectele pe termen lung ale poluarii masive cu nitriti si nitrati pot fi extrem de nocive. Specialistii spun ca aceste substante trec, din sol, in legumele si fructele din gradinile taranilor, iar de aici ajung in organismul consumatorilor. Cea mai grava este, insa, expunerea directa la nitriti si nitrati, prin consumarea apei din fintinile contaminate. Dr. Lavinia Craioveanu, inspectorul sef al Inspectiei Sanitare de Stat Braila, ne-a explicat ca nou-nascutii sint cei mai vulnerabili, dozele mari de nitriti putind sa le fie fatale. In cazul adultilor, intoxicatiile cu astfel de substante afecteaza organismul, facindu-l vulnerabil fata de un spectru larg de boli. Dr. Craioveanu ne-a informat ca in ultimii ani, s-au consemnat, in judetul nostru, multe cazuri de intoxicatii cu nitriti, dar nu exista un studiu foarte bine fundamentat, care sa stabileasca daca otrava provenea din apa fintinilor sau din alte surse.

green-report 2 Decembrie 2008

2008-03-24

Programe de finantare

2008-03-24

Nou - program de finantare

LANSAREA PROGRAMULUI DE COOPERARE NORVEGIAN PENTRU CRESTEREA ECONOMICA SI DEZVOLTARE DURABILA

Lansarea cererii de proiecte pentru Programul de Cooperare Norvegian cu Romania ( MARTIE APRILIE 2008 ) Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu Romania este acum deschis pentru aplicaţiile de proiect.

Prin PCN, Romania beneficiază de 48 milioane EUR pentru proiecte care se încadrează în următoarele domenii:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (mediu)

Eficienţă energetică şi energie regenerabilă

Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea

Sănătate

Rata de finanţare pentru proiecte individuale variază între 250.000 şi 5.000.000 EUR.

Pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati, sau accesati site-ul http://www.norwaygrants.org/en/

Mult succes.

2008-02-05

Exportatorii au pierdut facilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata fara control fiscal prealabil.

Exportatorii au pierdut, incepand din ianuarie 2008, facilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adaugata fara control fiscal prealabil. Regimul special de rambursare a taxei, aplicat din mai 2007, a fost anulat printr-un ordin al Ministerului Economiei si Finantelor de la sfarsitul anului trecut.

Din acest motiv, perioada de asteptare pentru restituirea taxei s-a marit, iar exportatorii sustin ca modificarea legislativa a generat un blocaj financiar atat pentru companiile de export, cat si pentru companiile care produc pentru export.

Potrivit Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania, exportatorii ar trebui sa recupereze, lunar, de la Finante, in jur de 500 de milioane de euro.

Ideile pe scurt:

- Timp de sapte luni, in 2007, exportatorii au primit de la stat sumele din TVA imediat, fara intirzieri si fara control fiscal prealabil.
- De la inceputul acestui an, blocajul financiar din sectorul exporturilor a revenit dupa ce aceasta facilitate a fost eliminata, rambursarile de TVA realizandu-se in aproape cinci luni, desi legea prevede 45 de zile.
- Companiile pot primi dobinzi de 0,1% pe zi pentru fiecare zi in care statul intirzie plata TVA-ului.

Potrivit procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adaugata, Fiscul este obligat sa returneze sumele in cel mult 45 de zile. In practica, insa, exportatorii sunt nevoiti sa astepte aproximativ cinci luni ca sa primeasca banii, in conditiile in care, luna de luna, platesc la buget cate 500 milioane euro, dupa cum a declarat secretarul general al Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania (ANEIR), Mihai Ionescu. Conform calculelor acestuia, firmele de export au ajuns sa crediteze statul cu pana la 2,5 miliarde euro.

In cazul expirarii termenului de acordare a sumelor de rambursat, companiile au dreptul, potrivit Codului de Procedura Fiscala, sa primeasca dobinda, dar numai daca depun o cerere in acest sens. Nivelul dobinzii este echivalent cu cel al majorarii de intirziere, respectiv de 0,1% pe zi.

Statul decide la jumatatea anului 2007 sa sprijine exportatorii si returneaza TVA catre exportatori fara sa-i controleze

Rambursarea taxei de valoarea adaugata presupune, pe langa durata mare, o procedura complexa si o serie de criterii pentru firmele care depun cereri de restituire sau decont cu suma negativa. Procedura include, de regula, un control prealabil al Fiscului. In 2007, in intentia de a debloca activitatea unor firme de export, Finantele au dat un ordin prin care au marit viteza de restituire a taxei. Ordinul respectiv (numarul 102 din 2007) stabilea ca nu mai era necesar controlul prealabil pentru exportatorii care reuseau sa cumuleze unele conditii.

Astfel, firmele care si-au depus toate declaratiile fiscale si toate situatiile financiare, in 2006, nu au avut datorii la buget si au realizat un rulaj de cel putin un milion de euro din activitati de export au beneficiat pe parcursul anului trecut de rambursarea taxei fara control prealabil. Metoda a avut si o serie de restrictii care vizau exporturile de produse din alcool, tutun, petrol, de material lemnos si de constructii, precum si de animale vii si deseuri.

"Aceasta metoda a functionat cu rezultate bune in 2007 pentru toate firmele care se incadrau in ordin. De la 1 ianuarie 2008, ordinul s-a anulat si toti exportatorii au trecut pe regimul clasic, care, daca ar functiona normal, ar insemna 45 de zile, dar in 2008 niciun exportator nu a primit taxa pe valoarea adaugata", a afirmat Ionescu. Blocajul se explica, potrivit secretarului general al ANEIR, unei "indicatii pretioase a guvernantilor de a nu se face nicio plata de la buget pentru ca acesta este in grav deficit".

Anul 2008 aduce anularea facilitatii pentru exportatori si reintroduce blocajul financiar

Pe de alta parte, Ionescu a spus ca rambursarile se fac cu mare intarziere, de obicei, si din cauza lipsei fortei de control a Agentiei de Administrare Fiscala. In timp ce numarul firmelor de export depaseste 15.000, personalul care se ocupa de control este format din doua mii de angajati care au si alte atributii.

Finantele au emis mai multe ordine in domeniul recuperarii taxei pe valoarea adaugata in ultimii doi ani. Ordinul 102 - cel care continea regimul special pentru exportatori - a fost anulat odata cu elaborarea si aprobarea, in noiembrie anul trecut, a unui alt ordin (numarul 1857 din 2007) referitor la metodologia de rambursare a taxei pe valoarea adaugata. Ordinul din noiembrie viza, la randul sau, un alt ordin din 2005 cu toate modificarile si completarile.

Una dintre modificarile acestuia era chiar ordinul 102. Aceasta succesiune de acte normative a avut ca efect principal eliminarea facilitatii de restituire pentru exportatori. Reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor au precizat ca exportatorii au participat la modificarea legislatiei in noiembrie 2007 si chiar s-au declarat multumiti la acel moment.

Regimul clasic de rambursare, la care s-a revenit de la 1 ianuarie 2008, se bazeaza pe incadrarea firmelor intr-o clasa de risc fiscal: mic, mediu si mare. Pentru a decide in ce categorie se inscrie o firma, Fiscul face o analiza de risc care are in vedere, in principal, istoricul financiar al acesteia. In urma analizei, Fiscul dispune controale inainte de a aproba returnarea taxei. Companiile care intrunesc conditiile unui risc mic pot primi o decizie de rambursare fara control. In schimb, procedura defavorizeaza firmele mici.

Acestea inregistreaza, de regula, un risc crescut, si in plus au de asteptat mai mult pentru a-si recupera banii pentru ca pot depune cereri de rambursare doar trimestrial. Lunar, depun solicitari numai agentii economici care o cifra de afaceri de peste 100.000 de euro. Procedura mai arata ca cererile care nu respecta termenul de depunere nu sunt luate in seama.

Hotnews, 5 Februarie 2008

2008-01-15

Attila Korodi: Putem vorbi de o absorbtie ideala de 600 milioane euro anual

Patru proiecte mari de infrastructura vizand sectorul de apa trimise la Bruxelles spre aprobare, cu o valoare de investitii de aproximativ 470 milioane euro, alte sase proiecte care urmeaza acelasi traseu, o buna informare asupra Programului Operational Sectorial de Mediu si mult optimism in privinta ratei de absorbtie a banilor europeni. Sunt cateva dintre lucrurile cu care se mandreste, la inceputul lui 2008, Attila Korodi, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, intr-un interviu acordat ziarului euRopeanul.

euROpeanul: Domnule Korodi, ministerul pe care il conduceti este Autoritate de Management (AM) pentru Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), unul dintre cele mai importante programe operationale finantate prin Cadrul National Strategic de Referinta. Sprijinul financiar comunitar acordat Romaniei prin acest program depaseste 4,5 miliarde euro. Cu ce realizari incheiati anul 2007?

Attila Korodi: POS Mediu a fost apreciat pozitiv de reprezentantii Comisiei Europene si s-a numarat printre primele programe operationale aprobate pentru Romania. Totodata, existenta unui portofoliu consistent, de aproximativ 60 proiecte, in special pentru sectoarele de apa/apa uzata si deseuri reprezinta o realizare deosebita, care a permis transmiterea la Bruxelles a patru proiecte majore in sectorul de apa/ apa uzata, cu o valoare de investitii de aproximativ 470 milioane euro.

Au fost publicate ghiduri pentru beneficiari pentru pregatirea si implementarea proiectelor, precum si ghiduri pentru solicitanti. Pana la sfarsitul acestui an, se vor mai transmite la Bruxelles alte sase proiecte pentru sectorul apa/apa uzata. Pentru sectorul protectia naturii s-a lansat prima sesiune de propuneri de proiecte, iar termenul-limita pentru depunerea acestora este 15 decembrie 2007.

euROpeanul: Ce probleme ati intampinat pana acum?

Attila Korodi: Problemele sunt legate de activitatea de pregatire a proiectelor majore. Este vorba despre lipsa de coordonare si comunicarea defectuoasa intre autoritatile judetene, regionale si locale, precum si de absenta unui parteneriat intre autoritatile publice locale, care ar putea reprezenta un avantaj in efortul de a atrage fonduri externe.

Dificultati au existat si in ceea ce priveste infiintarea asociatiilor intercomunitare din aria de acoperire a proiectului, in identificarea terenurilor in proprietate publica necesare obiectivelor de investitii din cadrul proiectelor, precum si in privinta resurselor umane, nepregatite si nemotivate, si de aici necesitatea angajarii unor experti, dedicati exclusiv gestionarii proiectelor.

Nu in ultimul rand, a fost nevoie si de armonizarea procedurilor nationale cu cele europene de aprobare a proiectelor.

euROpeanul: Care este rata ideala de absorbtie pentru fondurile alocate in 2007 si 2008? Cat estimati ca se poate realiza, in termeni reali?

Attila Korodi: Avand in vedere faptul ca POS Mediu a fost aprobat in luna iulie a acestui an si ca, pana in prezent, au fost transmise la Bruxelles spre aprobare patru proiecte mari de infrastructura, suntem optimisti in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie pentru acest program. Si aceasta deoarece pregatirea proiectelor a inceput inca din anul 2004 si exista un portofoliu de aproximativ 60 de proiecte majore (aflate in diverse stadii de pregatire).

Un factor care influenteaza semnificativ rata de absorbtie consta in capacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele. Avand in vedere alocarea financiara a POS Mediu si faptul ca se pot face plati pe proiecte pana la data de 31 decembrie 2015, putem vorbi de o absorbtie ideala de aproximativ 600 milioane euro anual.

euROpeanul: Cum ati facut pana acum informarea asupra fondurilor europene ?

Attila Korodi: La sfarsitul anului trecut, ofiterii de comunicare de la nivelul Autoritatii de Management si ai Organismelor Intermediare au initiat o serie de actiuni de promovare, primul pas constand in elaborarea unei brosuri de informare privind Programul Operational Sectorial de Mediu.

Aceasta brosura a fost destinata informarii potentialilor beneficiari si a publicului larg asupra oportunitatilor de finantare pentru proiecte de infrastructura de mediu, din fonduri comunitare si a fost tiparita in doua editii, in total 7.000 de exemplare. In plus, Organismele Intermediare pentru POS Mediu de la nivelul regiunilor de dezvoltare au tiparit, la randul lor, pliante de promovare a programului.

In ce priveste masurile de informare si publicitate realizate de Organismele Intermediare, s-au organizat reuniuni lunare, la care au participat autoritatile locale (primarii, prefecturi, consilii locale si judetene, directii de gospodarire a apelor), ONG-uri active in domeniul mediului la nivel regional, Agentiile de Dezvoltare Regionala si Agentii Locale de Protectia Mediului. Pe 16 iulie 2007, a fost organizata o conferinta de presa la care s-a anuntat aprobarea oficiala de catre Comisia Europeana a POS Mediu.

Recent, Autoritatea de Management a POS Mediu a achizitionat spatii publicitare in cotidiene nationale si regionale/locale in vederea publicarii anuntului de solicitare de proiecte pentru Axa Prioritara 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii", in timp ce Organismele Intermediare au organizat, in fiecare regiune, un eveniment de lansare a Ghidului solicitantului pentru aceasta axa, pentru care au elaborat si tiparit pliante si afise.

In plus, atat AM POS Mediu, cat si Organismele Intermediare au participat, in parteneriat cu alte institutii, la reuniuni si seminarii in regiuni.

euROpeanul: Cum v-ati planificat campania de comunicare pe fonduri, pentru o absorbtie cat mai buna, in 2008?

Attila Korodi: In 2008, vom promova acest program prin campanii audio si TV in Bucuresti si cele opt regiuni si prin materiale de informare si publicitate. Vom organiza seminarii pe teme specifice cu participarea specialistilor in domeniu.

Oportunitatile de finantare oferite de instrumentele structurale vor fi promovate si cu ajutorul conferintelor de presa si a documentelor puse la dipozitia mass-media. Ne-am propus sa acordam beneficiarilor sprijin in vederea cresterii gradului de constientizare cu privire la oportunitatile de finantare prin organizarea de sesiuni de instruire.

Nu in ultimul rand, vor fi organizate conferinte si seminarii in parteneriat cu alte institutii. Toate aceste activitati se vor desfasura in conformitate cu Planul de Comunicare POS Mediu, transmis Comisiei Europene in data de 5 noiembrie 2007.

euROpeanul: Cu ce dificultati estimati ca se va confrunta sistemul de gestionare a fondurilor europene, in 2008?

Attila Korodi: Cred ca ar putea exista dificultati in ceea ce priveste lansarea procedurilor de achizitie publica pentru contractarea de servicii si lucrari la nivelul beneficiarilor, precum si in privinta asigurarii cofinantarii de la bugetul de stat si bugetele locale.

Totodata, procedurile la nivel national pentru aprobarea proiectelor majore sunt laborioase si consumatoare de timp, chiar daca sunt initiate in paralel cu procedura de aprobare a proiectelor de catre Comisia Europeana. In prezent, au loc discutii la nivel tehnic intre toate institutiile relevante pentru simplificarea acestora.

euROpeanul: In opinia dumneavoastra, care vor fi sub-sectoarele care vor atrage cele mai multe finantari?

Attila Korodi: Cele mai multe fonduri se vor cheltui pentru sectoarele de apa/apa uzata si deseuri, sectoare in care necesarul de investitii pentru realizarea angajamentelor de aderare este foarte ridicat, avand in vedere necesitatea conformarii cu obligatiile asumate prin Tratatul de Aderare.

Hotnews, 15 Ianuarie 2008

2007-11-14

Autostrada Bucuresti-Brasov, blocata de ursi si pasarele

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) nu a acordat autorizatie de defrisare a padurii aflate intre Moara Vlasiei (kilometrul 20) si kilometrul 27, deoarece aici se afla citeva zeci de specii rare de pasari si ca urmare trebuie mai intii gasita o solutie pentru protejarea acestora. In consecinta, constructorul primului segment, firma Euroconstruct Trading 98, nu poate incepe lucrarea.

Una dintre ariile protejate este padurea Surlari, din vecinatatea Capitalei. Aceasta este inclusa in zona de protectie avifaunistica Gradistea-Caldarusani-Dridu propusa de Societatea Ornitologica Romana.

Aici traiesc 20.000 de pasari acvatice din speciile phalacrocorax pygmaeus (cormoranul pigmeu), ardeola ralloides (stircul galben), egretta alba, cygnus cygnus (lebada de iarna), anser albifrons (girlita mare) etc. 23 din cele 83 de specii protejate sint de prima importanta, fiind incluse in Anexa I a Directivei Pasari a Asociatiei Internationale BirdLife.

Deoarece autostrada traverseaza zona doar pe citeva sute de metri din totalul de 6.600 de hectare si fiindca pozitia exacta a cuiburilor nu este cunoscuta, nu se stie cu precizie daca proiectul va afecta arealul. De aceea MMDD nu si-a dat avizul pentru defrisarea portiunii de padure necesare si a comandat un studiu care va indica pozitia exacta a pasarilor in padure.

Autostrada va fi delimitata de panouri fonoabsorbante. Daca pasarile se afla chiar pe traseu, iar acesta nu va putea fi modificat, nu este exclusa nici chiar mutarea cuiburilor, a sugerat un specialist german la o intilnire organizata de MMDD.

Ministerul Mediului are grija si de soarta carnivorelor mari. Pentru a reduce riscul accidentelor in care sint implicate animale, autostrada va fi prevazuta cu imprejmuiri de protectie. (...) Pentru trecerea animalelor de pe o parte pe alta a autostrazii sint prevazute podete si pasaje care sa asigure continuitatea rutelor de migrare a animalelor, explica MMDD.

Pe toata autostrada vor fi amplasate nu mai putin de 65 de kilometri de panouri fonoabsorbante, afirma Alina Vaduva, reprezentanta firmei insarcinate cu obtinerea avizelor. Intre Posada si Sinaia vor fi doua tuneluri lungi de 55 si respectiv 155 de metri ale caror intrari vor fi protejate fonic si mascate cu vegetatie.

Automobilistii nu vor circula cu mai mult de 80 de kilometri la ora pentru ca fauna sa nu fie afectata. Pentru Azuga-Predeal vor fi trei podete, iar intre Predeal si Piriul Rece vor fi trei viaducte lungi de cel putin 50 de metri si inaltimi de peste 6 metri, protejate asemanator.

MMDD nu a uitat nici stejarii pedunculati. Acestia vor fi protejati individual in timpul lucrarilor, tulpinile arborilor ce pot veni in contact cu utilajele in miscare, cu mansoane de lemn sau cauciuc fixate elastic pe inaltimea vulnerabila a tulpinii, cere MMDD.

Avizele de mediu nu sint singura cerinta care ingreuneaza lucrarile. Exproprierile sint dificile deoarece pentru anumite loturi exista si cite trei proprietari pretinsi. Consiliul Judetean Ilfov a conditionat initial acordarea autorizatiei de construire (primita saptamina trecuta) de legarea autostrazii prin nod rutier de comuna Nuci din Ilfov.

La Brasov, reprezentanti ai Directiei de Sanatate s-au opus initial proiectului afirmind ca pacientii Sanatoriului de Nevroze Predeal ar putea fi afectati de zgomotul autostrazii situate la sapte kilometri.

Cotidianul 14 noiembrie 2007

2007-05-14

Ministrul Mediului vrea sa angajeze 120 de experti

Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile va incepe marti, 15 mai o campanie de recrutare de experti, numita O sansa pentru cariera ta.

Ministerul vrea sa angajeze 120 de candidati din domeniile: ingineria mediului, chimie, geografie, geodezie, imbunatatiri funciare, constructii, instalatii, tehnice, juridice, administratie publica, economice sa mareasca corpul de specialisti ai institutiei.

Korodi mentioneaza ca o treime din posturile disponibile se adreseaza tinerilor licentiati in domeniile mentionate. Inscrierile se fac incepand cu data de 15 mai la sediul Ministerului.
HotNews.ro, Andreea Ghinea, 14 mai 2007

2007-04-30

Taxa verde scumpeste produsele IT&C

Preturile produselor IT&C, sunt mai mari de luni, 30 aprilie, cu sapte lei, pentru ca a intrat in vigoare taxa verde platita de cumparator pentru acoperirea costurilor cu colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Deocamdata, taxa se aplica doar pentru echipamentele informatice si de telecomunicatii: imprimante, calculatoare personale sau portabile, fotocopiatoare, masini de scris electrice, faxuri, telefoane fixe si mobile.

Pentru sistemele mici, ca mouse si tastatura, nu se plateste nicio taxa.

Costul taxei va trebui sa fie afisat in magazine alaturi de produs, astfel incat cumparatorii sa stie care sunt costurile aferente si pentru ca fondurile astfel rezultate sa nu poata fi deturnate.

Organizatia care se va ocupa de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), este Eco Tic, care va prelua responsabilitatile producatorilor de IT &C din Romania, se mai arata in comunicat.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Mediului, organizatia va conlucra cu autoritatile locale si centrale, cu prestatorii de servicii in domeniul deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si cu celelalte organizatii ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

Eco Tic este prima organizatie care a primit licenta pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

In momentul de fata mai exista inca doua asociatii care intentioneaza sa preia responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

Eco Tic este o asociatie non-profit ce reuneste 107 companii din sectorul IT & C si al electronicelor de consum, carora le-a preluat responsabilitatile privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

HotNews.ro, C.N.A., 30 apr 2007

2007-04-30

"Timbrul verde": contributia consumatorilor romani la protectia mediului

Incepand cu 30 aprilie 2007, la achizitionarea echipamentelor IT&C si a electronicelor de consum, romanii vor plati o contributie ("timbrul verde") de 7 lei, reprezentand costurile pentru colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE).

Aceasta contributie va fi instituita ca urmare a demararii sistemului gestionarii colectarii si reciclarii DEEE, conform Directivei europene EC/96/2002 si a HG 448/2005.

Potrivit legislatiei in vigoare, detinatorii de deseuri de echipamente electrice si electronice vor putea sa le predea gratuit la punctele de colectare municipale sau la magazine odata cu achizitia unui echipament nou din aceeasi categorie de produse.

"Prin implementarea Directivei europene EC/96/2002 si a HG 448/2005, Romania se alatura celorlalte tari membre ale Uniunii Europene care aplica deja managementul integrat al DEEE pentru protectia mediului inconjurator, revalorificarea resurselor si cresterea calitatii vietii", a declarat Valentin Negoita, presedintele ECO TIC.

ECO TIC, asociatie non-profit infiintata in aprilie 2006, reuneste 107 companii din sectorul IT&C si al electronicelor de consum, carora le-a preluat responsabilitatile privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

ECO TIC a primit la 2 aprilie 2007 licenta de operare 001/2007 in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente electrice si electronice din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

HotNews.ro, 26 apr 2007

2006-06-15

Batalia finala pentru Rosia Montana

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a depus studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) in vederea obtinerii acordului de mediu pentru exploatarea zacamintelor de minereuri de aur si argint situate pe valea Rosia Montana. Studiul a fost realizat de o echipa de experti independenti. De remarcat este si faptul ca a fost finalizat in toiul unei intense campanii de presa.

Cianura este inevitabila

Compania miniera sustine ca singura solutie pentru exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana este utilizarea cianurii. Specialistii care au redactat studiul recunosc ca aceasta substanta este foarte periculoasa, insa sustin ca tehnologia folosita in cazul de fata ar trebui sa elimine pericolul.

Mai exact, este vorba de utilizarea unei instalatii DETOX foarte performante care ar trebui sa asigure reducerea concentratiei de cianuri sub nivelul maxim pe care Uniunea Europeana il considera admisibil.

Constructia minei ar trebui sa inceapa in primavara anului viitor si se va termina in 2009. Apoi va incepe o perioada de 20 de ani de exploatare a zacamintelor aurifere. In total vor fi extrase 330 de tone de aur si 1.600 de tone de argint dupa care mina ar trebui inchisa si zona reabilitata.

Toate acestea ar trebui sa se intample dupa ce se va termina stramutarea populatiei din zona. Procesul de stramutare a inceput in 2002, insa a fost intrerupt in 2004, ca urmare a controverselor starnite in jurul proiectului.

Obstacole la tot pasul

In tara noastra o serie de ONG-uri contesta in instanta proiectul RMGC. Acestea spun ca proiectul va cauza masive distrugeri mediului inconjurator si ca nu va genera beneficiile economice preconizate de companie. In prezent, mai multe actiuni ale companiei miniere sunt contestate in instanta de aceste ONG-uri.

Opozitia provine si de peste granita, anume din Ungaria. Guvernul din tara vecina se opune proiectului de teama riscurilor de poluare a bazinului Tisei.
Articol integral in EvZ

Evenimentul Zilei, 15 iun 2006

2006-05-19

Iulie 2006 - lista cuprinzand instalatiile de incinerare si cea a firmelor de consultanta pentru obtinerea de fonduri

Din luna Iulie vor mai exista inca doua rubrici:
- instalatii incinerare
- firme consultanta obtinere fonduri nerambursabile
Tot din Iulie 2006 va fi disponibila varianta in limba engleza a site-ului nostru, WASTE-ONLINE.NET.

2006-05-08

Programul national multianual de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou-infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM

2006-04-26

Rosia Montana - pro sau contra?

In ultimul numar din The Economist a aparut un articol despre Rosia Montana.

In articol se spune ca rezervele presupuse la Rosia Montana de aur ar fi de 10,6 milioane de uncii de aur si de 50 de milioane de uncii de argint. Pretul international este de 600 $ pe uncia de aur si 12 pe cea de argint. Facem un calcul simplu si deducem ca la Rosia Montana se afla un tezaur ... (citeste articol complet pe Hot News.ro)

2006-04-26

Ministerul mediului blocheaza proiectul Rosia Montana

In timpul vizitei comisarului european pe probleme de mediu, Sulfina Barbu a anuntat ca procesul de evaluare a proiectului Rosia Montana Gold Corporation este suspendat din vara trecuta. Compania afirma ca ministerul nu a afirmat acest lucru ... (citeste articol complet pe Euractiv.ro)

2006-04-26

Interviu Euractiv: Din 2007, fonduri UE pentru tot ce-ti trece prin cap

Un spital, o farmacie, o ferma sau ce iti trece prin cap poti finanta odata ce Romania va fi membru al Uniunii Europene. Flexibilitatea este mult mai mare, dar atentie: si riscurile cresc.

Fondurile Structurale si de Coeziune vor aduce cateva miliarde de euro anual in tara noastra dupa 1 ianuarie 2007, dar si numeroase riscuri si dificultati pentru mediul privat si institutiile publice.

Domeniile si activitatile finantate prin Fonduri Structurale variaza de la investitii in productie pana la servicii sociale. Teoretic, oricine poate gasi un program care sa "i se potriveasca". Condiţii: proiecte bine realizate si detinerea banilor pentru cofinanţare - explica Razvan Cotovelea, "parintele" din Romania al unor asemenea fonduri.

Oana Mora, EurActiv.ro
09 Martie 2006
(citeste tot articolul)

2006-04-26

ANIMMC: Programul pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit

1. Obiectivul Programului
Obiectivul principal al Programului pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul brut reinvestit , denumit in continuare Program, il constituie cresterea competitivitatii si capitalizarea intreprinderilor mici si mijlocii , realizandu-se astfel o mai buna consolidare a capitalului autohton in perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a competitiei la care vor fi supuse aceste societati pe piata unica.
Prin acest Program, se aloca fonduri in valoare de pana la 100 mii lei RON /beneficiar, in limita impozitului pe profit datorat si platit, aferent anului 2005.
2. Bugetul Programului
Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2006 este de 8,0 mil. lei RON, din care:
a) 7,97 mil. lei RON pentru alocarea de fonduri conform pct. 5.1;
b) 0,03 mil. lei RON la dispozitia Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, constand in cheltuieli pentru implementarea, promovarea, administrarea, monitorizarea si evaluarea Programului.

3. Beneficiari eligibili
3. (1) Pot beneficia de alocatii financiare nerambursabile in cadrul Programului, agentii economici, daca indeplinesc cumulativ la data solicitarii, urmatoarele criterii de eligibilitate :
a) sunt persoane juridice (societati comerciale/societati cooperative) asa cu sunt definite de Legea nr.346/2004 privind stimularea infiintarii intreprinderilor mici si mijlocii , cu modificarile si completarile ulterioare;
b) nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii;
c) realizeaza o cifra de afaceri neta de pana la 50 milioane Euro, echivalent in lei , sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane Euro, conform ultimei situatii financiare aprobate. Prin active totale se intelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli in avans;
d) au numarul mediu scriptic anual de personal de pana la 249 salariati ;
e) au capital social integral privat , sunt inregistrate si isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
f) au cel putin 1 an de la infiintare la data depunerii Cererii-tip pentru alocarea de fonduri;
g) si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata a impozitelor catre bugetul general consolidat ;
h) si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata a impozitelor catre bugetele locale;
i) au incheiat anul fiscal anterior anului in curs cu bilant pozitiv si au reinvestit in tot sau in parte profitul;
j) nu au aplicat amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru activele pentru care solicita fonduri in cadrul acestui Program.

(2) agentul economic este obligata sa mentina investitia pentru care va beneficia de alocatii financiare nerambursabile in cadrul acestui Program pentru o perioada de minimum 5 ani;

(3) . Nu se acorda alocatii financiare in cadrul Programului pentru activitati legate de productia, procesarea sau comercializarea produselor prevazute in anexa nr. 3 la Regulamentul privind ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 55/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Societatile comerciale care in ultimii 3 ani au beneficiat de ajutoare de stat in valoare totala de 400 mii lei RON, cumulat, nu beneficiaza de prevederile acestui program.

(5) societatea comerciala va restitui fondurile alocate prin acest Program impreuna cu dobanzile si penalitatile stabilite de prevederile OG. Nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala , republicata cu modificarile ulterioare , pentru intarzierea platii datoriilor bugetare in situatia in care se constata ulterior ca nu fost indeplinite criteriile de eligibilitate prevazute la pct.3 alin (1) ,(2), (3),(4) din Program.

4. Cheltuieli eligibile

Sumele cheltuite in anul 2005 , din profit , pentru investitii in :
a) active corporale :
- echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) -grupa2 subgrupa 2.1 HG.2139/2004
- computere si echipamentele periferice ale acestora
b) active necorporale :
- brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica si alte valori similare, precum si achizitionarea ori producerea programelor informatice;

5.. Tipurile de ajutor financiar

5.1. (1) Prin Program, se aloca 75 % din sumele cheltuite in anul 2005, din profit dar nu mai mult de 100 mii lei RON , pentru achizitionarea de active corporale si necorporale , prevazute la pct.4 , facturate si achitate dupa 01.01.2005 si puse in functiune pana la 31.12.2005 .
Ex de calcul : - in anul 2005 agentul economic a achizitionat din profit un echipament tehnologic in valoare de 20 mii lei RON ; prin program se aloca 20 mii lei RON x 75% = 15 mii lei RON ; Sumele astfel calculate nu trebuie sa depaseasca impozitul pe profit datorat si platit, aferent anului 2005;

- in anul 2005 un agent economic a achizitionat un echipament tehnologic in valoare de 100 mii lei RON 6o miilei RON din credit si 40 mii lei RON din profit; prin program se aloca 40 miilei RON x 75% = 30 mii lei RON ; Sumele astfel calculate nu trebuie sa depaseasca impozitul pe profit datorat si platit, aferent anului 2005

(2) Beneficiarii fondurilor alocate prin Program sunt obligati sa asigure din surse proprii, care nu sunt atinse de ajutor de stat, minimum 25% din costurile eligibile aferente investitiei;

(3) Alocatiile financiare vor fi acordate numai daca activele achizitionate sunt noi, introduse pe piata si puse in functiune cu respectarea reglementarilor tehnice aplicabile si pentru care nu s-a aplicat amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003;

(4) Nu se acorda alocatii financiare pentru activele corporale si necorporale achizitionate in sistem de leasing si pentru activele corporale second hand;

(5) Nu se accepta deconturi de cheltuieli prin efectuarea de plati compensatorii intre partile contractante ;

(descarca fisier "profitreinvestit.doc")
(descarca fisier "profitreinvestit_completare.doc")
(intra pe site-ul ANIMMC)

2006-04-19

Ministerul Mediului: INFORMARE DE PRESA

Garda Nationala de Mediu a verificat, in luna martie, 8 depozite de deseuri industriale periculoase (clasa a) si 2 depozite de deseuri din industria extractiva a petrolului. Aceasta actiune face parte din activitatea de control pe care o desfasoara GNM, cu scopul de a urmari stadiul de inchidere etapizata a depozitelor de deseuri periculoase care isi sisteaza activitatea pana la 31 decembrie 2006.

Principalele aspecte urmarite in cadrul actiunilor de control au fost: stadiul parcurgerii etapelor necesare inchiderii acestor depozite, securizarea depozitelor, existenta proiectelor de ecologizare dupa inchidere.

Comisarii GNM au constatat ca agentii economici controlati au depus la autoritatile teritoriale pentru protectia mediului documentatia necesara obtinerii avizului de inchidere (SC Azomures SA Targu Mures, SC Sometra Copsa Mica, SC Rafo Onesti, etc). Exceptie face SC DPC SA Sibiu care a depus bilantul de mediu la APM Sibiu dar nu a facut inca nici un demers in vederea obtinerii avizului de inchidere.

In ceea ce priveste securizarea depozitelor, au fost constatate neconformitati precum: inexistenta lucrarilor de intretinere in ultima perioada, starea proasta a santurilor perimetrale de garda, existenta unor portiuni semnificative de teren in interiorul haldei, afectate de stagnarea apei din precipitatii. Printre societatile care au proiecte de ecologizare a depozitelor dupa inchidere, se numara: SC Rafo SA Onesti (lucrari evaluate la 60.000 USD), SC Petrotub SA Roman (contract pentru proiectul de executie a inchiderii depozitului de 58.000 USD), SC Sofert SA Bacau (valoare preconizata a lucrarilor de 3793 Euro).

Comisarii GNM au constatat ca, in majoritatea cazurilor, depozitarea deseurilor a fost sistata ca urmare a atingerii capacitatii maxime de depozitare: SNP Petrom, sucursala Peco Covasna depozitare sistata in 2004, SC DPC SA Sibiu depozitare sistata in 2005, SC Sofert SA Bacau depozitare sistata in 2004, SC Rafinaria Darmanesti SA depozitare sistata in 2003. La SNP Petrom Moinesti, depozit Albotesti, inca se depoziteaza deseuri.

Activitatea de verificare a inchiderii etapizate a acestor tipuri de depozite va continua conform planului de inspectie pe 2006 al fiecarui comisariat judetean al GNM.

Biroul de Presa al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor

2006-03-01

In urmatorii sase ani, Romania va cheltui 4 miliarde de euro pentru mediu

Romania va desfasura proiecte de mediu in valoare de peste 4 miliarde de euro, in perioada 2007-2013, prin Programul Organizational Sectorial pe Mediu, au afirmat reprezentantii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Sumele vor fi utilizate pentru imbunatatirea accesului la utilitatile publice, imbunatatirea calitatii mediului si imbunatatirea protectiei naturii. Cea mai mare parte din bani, 2,4 miliarde de euro, va fi alocata din Fondul de Coeziune pentru extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata din Romania.

Tot din Fondul de Coeziune, vor mai fi alocate 200 milioane de euro pentru imbunatatirea sistemului centralizat de incalzire municipala.

Alte 760 milioane de euro vor fi folosite pentru proiecte privind sistemele de management a deseurilor si reabilitarea colectarii a deseurilor, banii provenind din Fondul European de Dezvoltare Rurala.

Din acest fond vor mai proveni 250 milioane de euro pentru implementarea infrastructurii de prevenire a riscului natural in zonele vulnerabile, zonele afectate de eroziunea de pe coasta Marii Negre, 150 milioane de euro pentru protejarea naturii si 160 milioane de euro pentru asistenta tehnica necesara implementarii proiectelor referitoare la aceste arii prioritare. Pentru implementarea proiectelor, Ministerul Mediului va incheia o serie de parteneriate public privat.

Sursa: Gardianul
28 Februarie 2006

2006-02-17

Strategia nationala privind serviciile comunitare de utilitati publice

2006-02-15

Romania va trebui sa recicleze 4 kilograme de deseuri pe cap de locuitor

Romania va trebui sa se alinieze la normele europene in ceea ce priveste reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. Cheltuielile aferente reciclarii vor fi suportate de distribuitorii si producatorii acestor echipamente.

Dupa negocierile cu UE, Romania a obtinut o perioada de tranzitie de doi ani pana la data de 31.12.2008 pentru implementarea sistemului prin care se va ajunge la un minim de patru kilograme reciclate pe cap de locuitor. Potrivit directivelor europene, in anul 2007 cantitatea de deseuri reciclate va trebui sa atinga 3 kilograme pe cap de locuitor urmand a creste la patru kilograme in 2008.

In urma cheltuielilor suplimentare pe care le vor suporta, producatorii de echipamente electrice si electronice isi vor recupera banii prin majorarea preturilor produselor comercializate. Secretarul de stat Bogos Zsolt a declarat ca preturile vor creste cu circa 16 euro pentru un frigider, 6-7 euro pentru un televizor si aproximativ 12 euro pentru un computer.

In teorie persoanele care doresc sa "scape" de un frigider vechi spre exemplu, vor fi nevoite sa-l duca la un centru de reciclare urmand ca de aici sa fie preluat de firmele producatoare de astfel de echipamente.

In momentul de fata exista 93 de puncte de colectare, din care 47 in judete, 39 in orase cu peste 100.000 de locuitori, iar in Bucuresti este amplasat cate unul in fiecare sector. "Pana la sfarsitul lui 2006 va exista cate un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 de locuitori" a precizat ministrul mediului Sulfina Barbu. .
Articol aparut pe HotNews.ro, V.T., 01 feb 2006

2006-01-24

Importatorii auto asteapta subventiile pentru valorificarea rablelor

Banii pentru rablele auto vor fi alocati si anul acesta, posibil la acelasi nivel ca si anul trecut. Piata auto va creste moderat in 2006. Programul de innoire a parcului auto va continua si anul acesta, ne-a declarat Constantin Stroe, vicepresedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). El se bazeaza pe promisiunea autoritatilor de a nu renunta la program. Abia in cursul lunii martie se va afla data exacta a inceperii programului.

"Ne asteptam la acelasi nivel al subventiilor ca in 2005", precizeaza Stroe. Anul trecut s-au vandut masini in valoare de 43,8 milioane RON prin programul numit popular "Bani pentru rable", din totalul de 45 milioane RON alocate de la Administratia Fondului de Mediu. Prima de casare a permis unui numar de 15.000 de detinatori de automobile vechi sa le schimbe cu unele noi. Masinile romanilor, de patru ori mai vechi decat in UE
Potrivit conducerii APIA, masinile din Romania au, in medie, o vechime de 12 ani, cu mult sub media europeana, de 3,7 ani. Starea tehnica este, in consecinta, una dintre principalele cauze ale celor 4.000 de accidente mortale inregistrate anul trecut pe drumurile Romaniei, atrag atentia reprezentantii APIA.

Din acest motiv nu este de dorit un aflux ridicat de autoturisme second-hand venite din tarile europene, cum s-a intamplat in cazul Poloniei. In 2004, piata auto din aceasta tara a crescut cu aproximativ 1.300.000 de autovehicule second-hand, avand o valoare medie de 260 euro/masina.

In pofida acestei cifre-record la capitolul rable, piata poloneza de automobile ocupa primul loc in regiune, pozitia secunda revenind Romaniei.

Citeste articolul complet in Adevarul
Adevarul, 23 ian 2006

2006-01-23

21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor

Romania va primi un sprijin financiar de 21,87 milioane euro pentru gestionarea deseurilor in regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest si Bucuresti Ilfov, informeaza un comunicat de presa al Ministerului Integrarii Europene.

Contributia UE, din fonduri PHARE, este de 16.40 milioane Euro, iar 5.47 milioane Euro reprezinta co-finantare de la Bugetul National.

Finantarea se acorda in cadrul Schemei de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor" (Faza Extinsa) prin Programul PHARE 2004 - Coeziune Economica si Sociala.

Licitatia Deschisa se adreseaza autoritatilor publice locale care intentioneaza sa pregateasca propuneri de proiecte pentru Schema de Investitii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deseurilor " (Faza Extinsa), din localitatile cu maxim 50.000 de locuitori, apartinand regiunilor tinta mentionate.

Propunerile de proiecte trebuie depuse la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala din regiunea unde acestea urmeaza sa fie implementate pana pe data de 28 aprilie 2006, ora 16:00 (ora locala). Sprijinul financiar se va incadra intre 300.000 si 1.000.000 de Euro pe proiect.

Obiectivul principal al finantarii este acela de a oferi autoritatilor publice locale atat asistenta tehnica, cat si financiara, pentru a sustine eforturile lor de a reduce volumul deseurilor si de a stimula colectarea selectiva a acestora.

Principalele categorii de activitati de investitie care pot primi finantare sunt:
- statii de pre-tratare biomecanica a deseurilor menajere;
- platforme de compostare;
- colectarea si transportul deseurilor municipale;
- colectarea selectiva;
- sisteme de salubrizare si spatii pentru depozitare temporara.

Durata unui proiect nu poate depasi 24 de luni, dar nu mai tarziu de 30 noiembrie 2008.

Proiectele vor fi evaluate dupa urmatoarele criterii de selectie:
- maturitatea proiectului, calitatea, consistenta si consecventa propunerii tehnice;
- zona geografica vizata (numar de locuitori care vor beneficia de pe urma proiectului);
- gradul de eficienta a costurilor din proiect, in ceea ce priveste investitia si exploatarea/operarea acesteia;
- capacitatile manageriale ale solicitantilor;
- capacitatea solicitantului de a acoperi cheltuielile viitoare pentru exploatare si intretinere prin tarife adecvate;
- Suma furnizata de beneficiar ca si co-finantare va fi luata in considerare in masura in care aceasta demonstreaza angajamentul acestuia fata de proiectul propus;
- Tehnologia folosita trebuie sa fi fost deja utilizata in Statele Membre si sa se fi dovedit a fi sigura si satisfacatoare;
- Proiectul trebuie monitorizat cu usurinta si dupa implementarea lui.

In plus, proiectele trebuie sa fie in concordanta cu proiectele prioritare ale fiecarei regiuni pentru care un Plan Regional de Gestionare a Deseurilor a fost elaborat si se afla in curs de aprobare de catre Guvernul Romaniei.

Pornind de la schema pilot" de investitii PHARE 2003 -CES, implementata in judetele Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov si de la experienta dobandita in cadrul acesteia, programul PHARE 2004 CES a fost ajustat si extins intr-un program multianual de investitii in domeniul mediului la nivel national, pentru toate regiunile, asa cum se mentioneaza in Planul National de Dezvoltare cu referire la prioritatile si masurile de mediu.

Articol aparut pe HotNews.ro in data de 23 ian 2006

2006-01-17

Batalia pentru indexare pe net naste monstri

Ati incercat vreodata sa cautati ceva pe Google si, printre rezultate, sa dati de vreo pagina romaneasca, sa o accesati si sa constatati ca e, de fapt, o pagina stearsa ori una care contine cu totul altceva?
Daca da, probabil nu v-a interesat si v-ati indreptat spre alte rezultate ale motorului de cautare. Problema ii intereseaza insa pe cei care aloca bani pentru a-si face publicitate pe Internet si care constata, astfel, ca au platit pentru nimic.
Desi se afla inca la un nivel infim fata de pietele occidentale, bugetele alocate de companii publicitatii pentru diversele media online au crescut constant in Romania ultimilor ani, iar tot mai multe pagini de Internet spera sa poata trai, in perioada urmatoare, din reclame.
Unii insa, mai putin ortodocsi, incearca sa obtina acest privilegiu" de la inceput, apeland la terti-puri care, desi nu sunt penalizate de lege, constituie "frauda" pentru cei care monitorizeaza traficul online - un fel de tiraj al publicatiilor de web.

Este vorba despre tehnicile de creare de trafic fals sau nemeritat. De cele mai multe ori, acestea nu constituie faradelegi ce pot fi pedepsite in instanta, dar constituie, dupa vorbele mai putin cuvioase ale unui reprezentant al industriei, o ciordeala penala".
Adica un furt relativ legal, pe care majoritatea publicatiilor online din Romania l-au folosit la un moment dat in trecutul lor si la care unele dintre ele continua sa apeleze si in prezent, de la listarea de cuvinte-cheie in format invizibil, care nu au legatura cu ce contine site-ul, dar care a-trag utilizatorii programelor de cautare pe Internet, pana la furtul efectiv al tagurilor impuse de motoarele de cautare.
Multe cazuri se pot dovedi simple erori ale administratorilor de site, altele insa poarta pacatul intentiei.

Cuvant-cheie: Google
Manipularea motoarelor de cautare este o practica necesara pentru orice website, in sensul ca printre primele rezultate ale cautarii sa se numere si un link spre pagina respectiva. Daca manipularea se face respectand asteptarile cititorilor privind continutul site-ului sau rezultatele cautarii, totul este OK.
Daca aceste criterii sunt interzise sau nerecomandate de motorul de cautare, atunci lucrurile nu mai sunt in ordine.
Google, motorul cel mai utilizat de navigatorii pe Internet din Romania, are astfel de criterii si ameninta cu excluderea paginilor indexate ale unui website, in cazul in care realizatorii lui apeleaza la mijloace incorecte de a atrage trafic.
Date fiind proportiile imense ale operatiunilor sale, Google nu poate verifica insa fiecare pagina, iar acest lucru este exploatat de nenumarate pagini de Internet, mai ales de cele cu un trafic mic sau de nisa, care practica preturi ridicate pentru spatiul publicitar.

Erotism in afaceri
Daca nu se dovedesc erori de administrare, metodele de a creste traficul apeland la mijloace neortodoxe sunt nenumarate si adesea spectaculoase. Bizcity.ro este o pagina de afaceri cu un continut propriu, apreciata de multi oameni de afaceri.
Grosul celor care intra pe site o fac, potrivit Trafic.ro, folosind motoarele de cautare, in numar de aproximativ de doua ori mai mare decat cei care intra direct.
Printre cuvintele de cautare folosite pentru a ajunge pe acest site pot fi gasite multe de natura sexuala, daca nu chiar pornografica. Cum se explica acest lucru, dat fiind ca este vorba despre un continut de afaceri?
O explicatie ar putea fi ca div-tagul html al Bizcity.ro, un cod folosit pentru monitorizarea pe Trafic.ro, este folosit si pe o alta pagina, Anunturi-gratuite.ro, care include si rubrica Erotic", cu anunturi insotite uneori de fotogra-fii cat se poate de explicite.
Accesarea unui astfel de anunt se inregistreaza la Trafic.ro sub tagul Bizcity.ro si, ca urmare a traficului mare, poate beneficia chiar de reclame la diverse servicii bancare, companii aeriene sau la telefonie fixa si mobila.

Uite-l, nu e!
Un alt portal de Internet, Home.ro, ofera gazduire gratuita pentru pagini personale. Acestea pot include orice la aparitia lor, dar multe sunt inchise pe parcurs, daca nu imediat dupa indexarea lor pe Google si Yahoo!.
Asa se face ca, de exemplu, la cautarea Sabrina Tiller nude" pe Google, unul dintre rezultate este intr-o pagina desfiintata a Home.ro (www.home.ro/no_user.html - trimitere din Google cu nadja tiller nude" si sabrina ferilli nude").
Pagina desfiintata nu este chiar goala: ea detine linkurile esentiale ale portalului, dar si reclama la o imprimanta, la un serviciu de telefonie mobila sau la un alt website. Care, probabil, aveau un alt target decat individul care dorea sa o gaseasca pe Sabrina Tiller goala pe Google.

Saptamana Financiara, Costin Ionescu, 17 ian 2006

2006-01-17

Publicitatea pe Internet - viitorul advertising-ului?

Conform cifrelor publicate de ZDNet.com, piata de publicitate online a crescut constant inca de la inceputul anului 2003 si se asteapta ca, in 2005, sa depaseasca, pentru prima oara, suma de 10 miliarde USD, adica dublu fata de nivelul anului 2004. Advertiserii au pompat aproape 3 miliarde USD in campanii online pe parcursul lunilor aprilie-mai-iunie 2005, cu 26% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent si cu 7% mai mult fata de primul trimestru al lui 2005. IAB si Pricewaterhouse Coopers au publicat drept cifra exacta 2,985 miliarde USD. Site-ul Underclick.ro comenteaza cifrele. Astfel, piata de publicitate online se afla in al 10-lea trimestru consecutiv de crestere, cu un nou record in ultimul trimestru ca si cifra globala neta cheltuita pe publicitatea online. Publicitatea pe motoarele de cautare continua sa domine in aceste cifre, detinand un procent de 40% din cheltuielile efectuate. Marketerii si agentiile au recunoscut Internetul ca fiind un mediu critic pentru atingerea audientei, precum si un mediu propice pentru promovarea brandurilor, care are si avantajul interactivitatii.
Tot la nivel mondial, publicitatea prin bannere a crescut cu 26%, putin mai scazut fata de publicitatea prin reclame text, cotate la o crestere de 27%, conform IAB. Alta mare crestere o au asa zisele sisteme de "referrals", care au inghitit 347 de milioane USD, cu o crestere de 6%. Pe de alta parte, cea mai mare scadere o inregistreaza "programele de sponsorizare", care sunt in declin constant de la un an la altul, atingand abia 57 de milioane USD. Faptul ca in ultimii ani, Internetul a devenit un mediu tot mai accesat, explica aceste cresteri ale cifrelor rezultate din publicitate. Cu cat numarul de persoane care acceseaza Internetul pentru stiri, informatii, comunicare sau entertainment este mai mare, cu atat piata se dezvolta. Dar ce se intampla la nivelul Romaniei? Revista Link a organizat in luna decembrie 2005, la Grand Café Galleron, o masa rotunda la care au participat greii industriei de publicitate online: Orlando Nicoara (General Manager NetBridge Investments), Calin Fusu (General Manager Neogen), Calin Rotarus (Online Sales Director ARBO media), Val Voicu (Marketing & Sales Manager iMedia), Vlad Stan (General Manager Vodanet), Ciprian Stavar (Interactive Media Director Vodanet Media), Alin Zainescu (General Manager Newmedia Agency), Dragos Dehelean (General Manager Selenis), Adina Vasilescu (General Manager Business Online), Madalin Matica (Director of European Operations DotCommerce) si Antonio Éram (Business Development & Strategy Manager DotCommerce). Scopul intalnirii a fost de a identifica stadiul actual al pietei, tendintele de evolutie si conceptia publicului consumator autohton asupra "New Media". Conform cifrelor furnizate de principalii jucatori, piata romaneasca de publicitate online a depasit in 2005 pragul de 2 milioane de Euro. Insa, aceasta valoare reprezinta doar 0,02% din totalul spending-ului pe Internet la nivel mondial Important este, insa, comportamentul advertiserilor vis-a-vis de publicitatea online si ce se intampla cu aceasta piata la nivelul Romaniei. Daca ne raportam la cresterea gradului de utilizare a Internetului, nu este deloc greu sa intuim viitorul online advertising-ului. Internetul a devenit o componenta obisnuita in viata multora dintre noi. Ati incercat vreodata sa va imaginati, macar pentru o clipa, ce ati face daca Internetul si e-mail-ul ar disparea maine? Utilizarea Internetului, strans legata de cresterea pietei Potrivit ANRC, peste 4 milioane de romani navigheaza pe net. Pana la jumatatea anului 2005, numarul conexiunilor de acces la Internet s-a dublat fata de finele anului 2004, ajungand la aproape 2 milioane. Facand o medie de 2 utilizatori per conexiune, ANRC a estimat, astfel, numarul romanilor internauti. "Accesul la Internet nu mai este o problema pentru piata de publicitate online", a apreciat Orlando Nicoara (General Manager NetBbridge Investments) in cadrul mesei rotunde organizate de Link. "4 milioane de utilizatori reprezinta o premisa de succes pentru o piata in crestere", a adaugat el. Cu toate acestea, comparativ cu Uniunea Europeana, suntem codasi la utilizarea Internetului. Un studiu al Biroului European de Statistica Eurostat arata ca angajatii romani au utilizat in 2004 Internetul in proportie de 19%, fata de o medie de 60% in randul salariatilor din UE. Rata de utilizarea a Internetului de catre angajatii bulgari s-a plasat anul trecut la fel ca in Romania, la 19%, in timp ce 33% dintre salariatii maghiari si 36% dintre cei polonezi au folosit acest mijloc de informare si comunicare. In Romania, Internetul a fost utilizat, cu precadere, de catre studenti in proportie de 51% si de cei cu studii superioare, respectiv 49%. La nivelul intregului an 2004, 12% dintre romani au folosit Internetul, comparativ cu media europeana de 47%. Cresterea numarului de utilizatori la 4 milioane in 2005, inseamna o crestere procentuala de 4 unitati, in prezent 16% din populatia Romaniei folosind Internetul. Totusi, cifra este inca mult mai mica decat media europeana si ar putea explica, intr-o anumita masura, cota de piata de 0,02% a publicitatii online romanesti.

Ce spun player-ii despre piata de publicitate online? Desi raportat la nivel mondial, piata romaneasca de online advertising nu este foarte mare, concluzia unanima a celor prezenti la masa rotunda a fost ca anul 2005 marcheaza intrarea in etapa de maturizare a pietei. "In Romania, publicitate pe Internet se face de 5 ani, dar abia anul acesta s-au conturat valorile care definesc, cu adevarat, o piata. Abia acum vorbim de clienti constanti, care aloca permanent bugete pentru Internet, fara sa mai faca doar teste. Cum era si firesc, cei mai mari spenderi sunt companiile multinationale care au know-how-ul din strainatate si care nu isi mai pun probleme legate de eficienta unei campanii online. Ei stiu deja ca rezultatele sunt pozitive si la bani putini, comparativ cu restul de medii", a afirmat Vlad Stan (General Manager Vodanet). Orlando Nicoara (NetBridge) este de parere ca "piata isi urmeaza cursul ascendent dobandit inca de la start-up, iar anul 2005 a adus cele mai multe rezultate de pana acum." Potrivit lui Calin Fusu (General Manager Neogen), piata de publicitate online va urma acelasi trend ca in Bulgaria, Polonia sau Cehia, dublandu-se de la un an la altul. In 2005 Bulgaria a raportat cifra de 2 milioane de Euro din publicitatea online, preconizandu-se pentru 2006 dublarea acesteia. Polonia are o piata de 15 milioane de Euro si se asteapta, de asemenea, ca anul urmator sa creasca la 30 de milioane. Dintre cele trei tari, Cehia sta cel mai bine: 30 de milioane in 2005 cu o predictie de 50 de milioane de Euro pentru 2006. "Cred ca si in Romania vor urma dublari ale cifrelor de piata de la un an la altul, asa cum se intampla la vecinii nostri", apreciaza Calin Fusu.

Internet versus Non-Internet Advertising Fiind cea mai tanara ramura a publicitatii, advertising-ul online aduce, evident, si cei mai putini bani industriei, comparativ cu celelalte medii deja consacrate. Televiziunea este, de departe, pe primul loc in topul preferintelor advertiserilor detinand o cota de piata de aprox. 80-85%. Restul pana la 100% se impart intre celelalte medii: print, radio, Internet, outdoor etc. Potrivit lui Ciprian Stavar (Interactive Media Director Vodanet Media), raportul este foarte diferit fata de restul tarilor europene: "In Romania exista o conceptie ciudata a advertiserilor cum ca televiziunea este cel mai bun vehicul media pentru o campanie de publicitate, fapt care explica cotele de piata uriase (80-85%). In restul tarilor civilizate din UE, acestea nu depasesc 60 de procente. Pornim, deci, din start cu un handicap pentru restul de medii, nu neaparat pentru publicitatea online. Este foarte adevarat ca un spot TV difuzat in prime-time poate fi suficient pentru a vedea si rezultate concrete, insa vorbim aici de costuri foarte mari. Segmentul de utilizatori care nu isi permit campanii televizate se indreapta, de regula, catre print, apoi catre radio si abia ulterior vor migra, eventual, catre Internet." Dar care sunt cauzele pentru care advertiserii nu isi indreapta mai mult atentia catre Internet? Chiar daca piata este in crestere si se preconizeaza dublarea acesteia in cursul anului urmator, cifrele sunt inca mici raportate la nivel mondial si la celelalte medii. "Chiar comparativ cu radio-ul, care este o piata cotata la 10 milioane de Euro in 2005, publicitatea online este de 5 ori mai mica", apreciaza Adina Vasilescu (General Manager Business Online). "Am batut, totusi, cinematografia", adauga ea. Pe de alta parte, fiecare canal de comunicare isi are specificul lui, publicul sau tinta si se preteaza, deci, pentru promovarea anumitor categorii de produse sau servicii. De exemplu, este foarte putin probabil sa vedem vreodata pe net o campanie de promovare a unui iaurt. Insa Internetul devine un mediu extrem de atractiv pentru segmentul Business. Studiile arata ca pentru un numar tot mai mare de oameni de afaceri, Internetul este singurul instrument de informare si comunicare, fapt datorat mai ales de lipsa timpului pentru urmarirea celorlalte medii. Asa se explica de ce portalurile de afaceri sau de revista a presei vand foarte bine publicitate. Cu toate acestea, putine companii care isi au publicul tinta pe Internet, investesc in publicitatea online. "In prezent, la nivelul intregii piete sunt doar cateva zeci de companii care pompeaza constant bani in segmentul online. Numarul total de clienti este de cateva sute, insa restul comanda campanii sporadic", afirma Vlad Stan (Vodanet). De ce nu se cumpara publicitate online la nivelul altor tari? La prima vedere, informatiile par contradictorii: pe de o parte jucatorii afirma ca piata este in crestere si ca anul 2006 va aduce, probabil, o dublare a cifrelor raportate in prezent. Ceea ce e bine. Pe de alta parte, nivelul pietei este mult mai scazut fata de alte tari, numarul de clienti constanti nu este foarte mare, iar raportat la situatia globala, ne situam undeva la 0,02%. Ceea ce nu e prea bine.

Am dorit sa aflam, deci, de ce companiile romanesti nu investesc in publicitatea online la fel de mult ca in afara granitelor tarii.
1. Piata nu este suficient de bine informata Motivul principal a fost, in opinia participantilor la masa rotunda, lipsa de educare a pietei si, evident, carenta de informatii a advertiserilor in privinta publicitatii online. "Deocamdata noi, player-ii de pe piata, suntem singurii care promovam publicitatea prin Internet. Cata vreme exista confuzii asupra canalului de comunicare, cu siguranta vor fi confuzii si la nivelul conceptului de promovare prin acest mediu. Desi e greu de crezut pentru cineva care are cat de cat tangente cu Internetul, noi am primit intrebari de genul: Ťcati centimetri trebuie sa aiba un banner?ť. Nu spun ca toata lumea ar trebui sa cunoasca ce se intampla pe Internet, dar daca un client nu stie nici macar faptul ca dimensiunile unui banner online sunt exprimate in pixeli, va fi foarte greu sa inteleaga notiuni precum targetare, campanie de branding sau pay per click. Piata, in sine, nu este educata. Aceasta e una din marile probleme ale industriei de publicitate online", considera Vlad Stan (Vodanet). Pe de alta parte, Orlando Nicoara (NetBridge) considera ca s-a mediatizat, in mod gresit, faptul ca publicitatea online este extrem de ieftina, ceea ce a condus la asteptari ridicate din partea pietei. "Publicitatea online este, intr-adevar mai ieftina decat pe restul de medii de care am vorbit. Dar asta nu inseamna ca se pot face campanii prin bannere de durata pe zeci de site-uri cu 300 de Euro, sa zicem. Din pacate, multi clienti asta cred si raman surprinsi cand afla adevaratele cotatii. Este o problema care tine tot de informarea corecta a pietei." In ce priveste lipsa de informare, Madalin Matica (DotCommerce) a oferit exemple concrete din sfera comertului electronic. "Aici exista doua tipuri de magazine: cele care au si o componenta offline, care de cele mai multe ori sunt magazine deja cunoscute; acestea se vor promova prin Internet doar ca brand. De cealalta parte, sunt magazinele care isi desfasoara activitatea exclusiv online, iar acestea reprezinta majoritatea. Cu toate ca publicul lor tinta sunt tot oamenii de online, foarte putine magazine virtuale romanesti apeleaza la publicitatea online. Iar asta pentru ca nu stiu care sunt modalitatile de promovare; nu le ofera nimeni informatii despre variantele pe care le au la dispozitie."
2. Indicatorii de performanta ai campaniei publicitare trebuie explicati cat mai facil Majoritatea companiilor de publicitate online ofera, la solicitarea clientului, un raport privind eficienta campaniei dupa finalizare. Adica indicatori despre numarul de vizitatori obtinut, paginile din site vizitate de acestia, portalul pe care au vazut bannerul, timpul petrecut efectiv pe site, daca s-au mai intors sau nu pe site, care este rata de conversie etc. Nu foarte multi clienti stiu insa, de existenta acestor instrumente de masurare a eficientei campaniei. Iar de cele mai multe ori cei care stiu isi prind urechile in ele. Asta pentru ca rapoartele sunt livrate intr-un Excel plin de cifre sau statistici greu de descifrat daca nu esti de specialitate. Problema oferirii unor rapoarte cat mai detaliate este, in opinia player-ilor, cu doua taisuri: desi intentia este de a lamuri clientul despre eficienta campaniei sale, este foarte posibil ca rezultatul scontat sa fie exact opusul. "Advertiserii abia se familiarizeaza cu notiunile de baza ale publicitatii online, de aceea cred ca bombardarea lor cu tot felul de instrumente, indici, rapoarte de performanta nu ar face decat sa sporeasca starea de confuzie deja existenta. Parerea mea este ca schimbarile nu trebuie facute din punct de vedere cantitativ, ci calitativ. Nu trebuie sa crestem numarul instrumentelor de masurare a performantelor, ci sa incercam sa le explicam cat mai facil, pe intelesul clientului", considera Calin Rotarus (Online Sales Director ARBO media).
3. Nu exista consultanti independenti Legat de interpretarea rapoartelor de catre client in ideea compararii rezultatelor campaniei cu target-ul sau, Antonio Éram (Business Development & Strategy Manager DotCommerce) este de parere ca "ar trebui sa existe consultanti independenti, specializati pe acest domeniu. In plus, acestia ar putea sa ii si explice clientului, in functie de produsul sau serviciul pe care vrea sa il promoveze, care ii este publicul-tinta, care ar fi site-urile cele mai potrivite sau ce fel de campanie ar trebui sa-si faca."
4. Agentiile de publicitate nu se implica in educarea pietei Este discutabil daca agentiile au sau nu "datoria" de a educa piata pentru a se investi mai mult in Internet. Dar, in opinia lui Dragos Dehelean (General Manager Selenis) "daca ar face-o, ar castiga in termeni de brand value. De asemenea, agentiile ar putea lucra pentru existenta standardizarii in domeniul indicatorilor de performanta. Sunt foarte multe neclaritati care ar putea fi reglementate. De exemplu, noi nu stim foarte exact ce inseamna rata de click sau cum se calculeaza, cel putin in cazul e-mail marketing-ului. Unii o calculeaza pornind de la e-mailurile trimise, altii de la e-mailurile deschise. Agentiile ar putea sa contribuie la clarificarea unor standarde care sa se aplice la nivelul intregii piete."
5. Multi oameni de marketing nu sunt adevarati specialisti Val Voicu (Marketing & Sales Manager iMedia) crede ca "peste 50% din oamenii de marketing nu au nici cea mai vaga legatura cu domeniul. Acestia nu vor vrea sa auda de New Media sub nici o forma deoarece Internetul reprezinta pentru ei o joaca de copii. Mai mult decat atat, sunt oamenii care habar nu au ce inseamna o campanie de promovare, care le este publicul tinta, cum trebuie structurat mesajul care ajunge la client etc. Din pacate, Romania nu are adevarati specialisti in marketing sau sunt extrem de putini."
6. Nu exista un organism neutru care sa informeze obiectiv piata Masa rotunda organizata de Link a avut deja un prim rezultat. Participantii au hotarat infiintarea unei asociatii care sa ii reprezinte si, in acelasi timp, sa joace rolul mediatorului intre piata si player-i. Inexistenta unei astfel de entitati conduce, in primul rand, la o informare gresita a pietei. De exemplu, daca dvs. veti dori sa cunoasteti exact cat la suta din piata detine fiecare companie de advertising online, nu veti putea afla decat estimari. "Fiecare din noi se lauda cu cifre care mai de care mai mari. Dar nu exista nimeni care sa le ateste sau care sa le infirme pentru ca piata sa fie corect informata", apreciaza Val Voicu (iMedia).
O alta problema tine de lipsa unui instrument neutru de auditare a site-urilor. In prezent, instrumentul de referinta (www.trafic.ro) apartine unuia din player-i (NetBridge Investments). Legat de acest aspect, Calin Fusu (Neogen) considera ca "nu este normal ca o companie care vinde publicitate sa detina si principalul instrument de auditare de pe piata." Si Alin Zainescu (General Manager Newmedia Agency) este de aceeasi parere: "Chiar daca, sa zicem companiile de publicitate online ar accepta acest instrument ca fiind cel de referinta, ce se intampla in cazul in care clientul nu il accepta? Totusi, una este sa existe o entitate neutra care sa ii ofere clientului cifre despre traficul pe site-urile care il intereseaza, alta e ca aceasta raportare sa provina de la o companie care vinde, la randul ei, publicitate. Clientul se poate intreba, in mod firesc, cat de obiective sau cat de reale sunt aceste cifre?" Totusi, nu trebuie sa uitam nici faptul ca statisticile avansate T3 oferite de trafic.ro sunt auditate de Ernst&Young. Se vehicula la un moment dat ideea ca BRAT sa fie acest instrument neutru de auditare a site-urilor, dar se pare ca totul a ramas la stadiu de proiect. Ciprian Stavar (Vodanet) explica: "Auditarea site-urilor de catre BRAT nu s-a concretizat din cauza banilor. Asa cum stiti, BRAT este o organizatie non-profit alcatuita din membri comunitatii pe care ii reprezinta. Practic, organizatia exista pentru a sustine interesele membrilor si traieste din cotizatiile acestora. Insa, in ce priveste cotizatia de auditare pentru presa scrisa, aceasta este de aprox. 0,5% din volumul total al publicitatii, in timp ce pe noi ne-ar fi costat 40%. Adica eu ar fi trebuit sa dau 40% din incasarile mele doar pentru a ma audita, ceea ce nu este deloc rentabil, mai ales ca rezultatele nu ar fi fost pe masura investitiei." Pe de alta parte, participantii au considerat in unanimitate ca auditarea de catre BRAT nu va rezulta in cresteri ale spenderi-lor pe campaniile online. Dar un instrument neutru de auditare este, totusi, binevenit pentru piata.
7. Nu sunt prezentate studii de caz clientilor Desi acestea exista, putine companii de publicitate online prezinta clientilor studii de caz despre povesti de succes. Pe de alta parte, exista si varianta comandarii studiilor de piata, dar pentru acest lucru se platesc bani grei. Participantii au ajuns la concluzia ca studiile de caz ar trebui mediatizate puternic, in asa fel incat clientii sa inteleaga capacitatea de promovare a Internetului. Orlando Nicoara a afirmat ca "in portofoliul NetBridge s-a mai adaugat o companie care, in urma unei campanii test pe Internet, a decis sa isi mute o mare parte din buget catre acest mediu. Compania respectiva a fost nemultumita de rezultatele pe care le-a obtinut in urma investitiei intr-un alt mediu, drept pentru care a incercat Internetul iar rezultatele au fost mult peste asteptari. Internetul chiar vinde", a conchis el.

Concluzii Daca viitorul advertising-ului va fi pe Internet, asa cum spunea Bill Gates, vom vedea. Cu siguranta, insa, ca publicitatea online va continua sa creasca. Chiar si la nivelul Romaniei. Clientii au o serie de avantaje, comparativ cu mediile traditionale: in primul rand, reducerea costurilor. Apeland la serviciile de reclama si promovare online, costurile de publicitate pentru firma scad considerabil, iar reclama atinge segmente de piata mult mai mari. In al doilea rand, timpul de expunere este maxim, afacerea fiind prezenta pe piata 24 de ore din 24. Orice persoana interesata se poate informa online in legatura cu afacerea pe care o conduceti, ce produse sau servicii oferiti, cum se poate lua legatura cu firma. Nu in ultimul rand, prezenta pe Internet va ajuta sa oferiti clientilor informatii pe care le puteti actualiza rapid, fara mari eforturi sau cheltuieli. De asemenea, pe Internet pot aparea oportunitati de afaceri internationale, avand in vedere lipsa barierelor geografice din lumea offline. Toate aceste beneficii sunt reale. E doar o problema de timp pana cand vor fi si constientizate.

Link Magazin, Gabriel Vasile, Cristian Radu, Andrei Radu, 09 ian 2006

2006-01-06

Turnir cu dusmanii mediului

Ieri, comisarii Garzii de Mediu Vaslui au intrat in posesia OU 195/2005, ce aduce modificari substantiale la Legea privind protectia mediului.
Prin noul act normativ, intreaga legislatie din acest domeniu se aliniaza celei din tarile UE, lucru care ii va obliga pe vasluieni sa invete sa respecte mediul. "Pentru noi, ordonanta e mana cereasca. Nu vom mai fi nevoiti sa batem de zeci de ori la portile agentilor economici si sa-i rugam sa respecte normele de mediu. Legea e clara: nu respecti, ti se inchide unitatea. Nu mai incap discutii. Nu se va mai putea desfasura nici o activitate fara acord de mediu, iar apoi, amenzile vor fi dureros de mari pentru toata lumea", ne-a spus comisarul-sef al Garzii de Mediu Vaslui, Ioan Nema.
(Sursa - Evenimentul Vaslui/Moldova, 06 Ianuarie 2006)

2006-01-04

Taxe la Fondul de mediu

Producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi sau uzate destinate reutilizarii vor plati cate 10.000 de lei pentru fiecare kilogram de anvelopa, bani care vor merge la Fondul de mediu, a decis Guvernul in sedinta de saptamana trecuta.
De asemenea, la Fondul de mediu va merge o cota de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase sau neferoase de catre detinatorii acestora, sume care se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii economici colectori.
Ceea ce inseamna o diminuare cu 3% a veniturilor obtinute din afacerile cu fier vechi sau din vanzarea la centrele de colectare a harburilor auto.

Sume importante vor cotiza si principalii poluatori, care sunt obligati sa plateasca 200 lei / kg pentru emisiile de pulberi, 400 lei / kg pentru emisiile de oxizi de azot si de sulf, 200.000 lei / kg pentru emisiile de poluanti organici persistenti, 120.000 lei / kg pentru emisiile de plumb si 200.000 lei / kg pentru emisiile de plumb. si agentii economici care utilizeaza terenuri pentru depozitarea deseurilor vor plati la stat sume suplimentare, intre 2.000 lei si 40.000 lei / mp / an, in functie de natura deseurilor.
Tot la Fondul de mediu vor plati sume in plus si producatorii si importatorii de ambalaje, care vor cotiza cate 10.000 de lei pentru fiecare kilogram din greutatea ambalajelor introduse pe piata, gestionarii de fonduri de vanatoare, care vor plati 3% din suma care se achita anual pentru gestionarea fondului de vanatoare, dar si producatorii si importatorii de produse clasificate ca fiind periculoase (cu exceptia celor pentru producerea de medicamente), care vor plati 3% din valoarea acestora.

Nici cei care exploateaza masa lemnoasa nu au scapat de obligatia de a cotiza la Fondul de mediu. Astfel, in cazul vanzarii masei lemnoase pe picior, 3% din valoarea acesteia merge la Fond, suma care va fi platita de administratorul sau proprietarul padurii. Tot 3% din valoarea de vanzare se va plati si pentru produsele obtinute prin prelucrarea lemnului, suma care se achita de catre operatorul economic care a realizat prelucrarea lemnului.
(sursa - Gandul, 28 Decembrie 2005)

Inapoi

Noile stiri postate aici le puteti primi prin e-mail, daca va abonati la Buletinul saptamanal de Stiri. Astfel, veti primi gratuit toate anunturile si stirile noi aparute in ultima saptamana, si multe alte informatii importante pentru dvs. si pentru afacerea dvs.
Pentru a va abona faceti click aici

Legislatie

2009-06-20

DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 19 noiembrie

2007-07-17

HOTARARE nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicar

2007-01-15

LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guver

Adauga un anunt

Adaugarea unui anunt pe site este gratuita si consta din patru etape. Pentru a adauga un nou anunt, fa click aici

Cautare rapida

Acces membrii

Pentru a intra in sectiunea restrictionata, fa click aici

Termeni si conditii || Servicii cu plata || Contact